01.02.2014 Views

Life in roman dacia

by M MACREA

by M MACREA

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ter creşt<strong>in</strong> care să poată fi atribuit goţilor. Aceştia par să fi rămas <strong>in</strong> secolul<br />

al IV -lea la vechile cred<strong>in</strong>ţe păg<strong>in</strong>e. lncercările de evanghelizare a goţilor,<br />

făcute fără prea mult succes,de care vorbesc numeroase izvoare literar-istorice,<br />

se referă numai la goţii care locuiau la est de Dacia, aproape de gurile Dunării.<br />

Convertirea generală a vizigoţilor la creşt<strong>in</strong>ism a avut loc abia după aşezarea<br />

lor la sudul Dunării, pe teritoriul Imperiului, <strong>in</strong> anul 376124..<br />

Uşur<strong>in</strong>ţa cu care s-a răspîndit creşt<strong>in</strong>ismul la populaţia daco-<strong>roman</strong>ă d<strong>in</strong><br />

Dacia în cursul secolului al IV-lea o putem <strong>in</strong>ţelege mai b<strong>in</strong>e dacă ţ<strong>in</strong>em<br />

seama de ceea ce F. Engels observa <strong>in</strong> legătură cu creşt<strong>in</strong>ismul primitiv, anume<br />

că el nu a ajuns o religie universală decit după ce a fost însuşit de lumea<br />

greco-<strong>roman</strong>ă, al cărei produs d<strong>in</strong>tre cele mai autentice este, cel puţ<strong>in</strong> <strong>in</strong><br />

această formă, şi <strong>in</strong> a cărei sferă de idei s-a contopitl25•<br />

ln lumea greco-<strong>roman</strong>ă d<strong>in</strong> secolul al IV-lea, creşt<strong>in</strong>ismul a găsit cele mai<br />

bune condiţii economice şi sociale pentru a pr<strong>in</strong>de mai <strong>in</strong>tii rădăc<strong>in</strong>i, cupr<strong>in</strong>z<strong>in</strong>d<br />

la <strong>in</strong>ceput masele celor asupriţi, cărora noua cred<strong>in</strong>ţă le promitea s<strong>in</strong>gura<br />

salvare posibilă <strong>in</strong> condiţiile de atunci, chiar dacă ea era plasată <strong>in</strong>tr-o viaţă<br />

viitoare, şi apoi, după ce a fost îmbrăţişată şi de păturile mai bogate, ale<br />

clasei suprapuse, pentru a deveni o religie universală. Dacă acum , <strong>in</strong> secolul<br />

al IV-lea, creşt<strong>in</strong>ismul s-a răspîndit atit de repede şi la populaţia daco-<strong>roman</strong>ă<br />

d<strong>in</strong> Dacia, înseamnă că el a găsit şi aici teren prielnic, datorită, pe de o<br />

parte situaţiei grele <strong>in</strong> care se afla această populaţie, iar pe de altă parte datorită<br />

faptului că ea, deoarece făcuse o dată parte d<strong>in</strong> imperiul <strong>roman</strong>, păstra<br />

încă vii tradiţiile culturii <strong>roman</strong>e moştenite, întreţ<strong>in</strong>ută mai departe pr<strong>in</strong><br />

legăturile economice şi culturale cu lumea <strong>roman</strong>ă d<strong>in</strong> sudul Dunării. Faptul<br />

-că ea cont<strong>in</strong>uă să vorbească limba lat<strong>in</strong>ă a fost fără îndoială un alt factor<br />

care a facilitat răspîndirea creşt<strong>in</strong>ismului <strong>in</strong> rîndurile populaţiei daco-<strong>roman</strong>e<br />

d<strong>in</strong> nordul Dunării.<br />

Intr-adevăr, creşt<strong>in</strong>ismul primitiv răspîndit <strong>in</strong> secolul al IV-lea la daco<strong>roman</strong>ii<br />

d<strong>in</strong> Dacia, este de formă lat<strong>in</strong>ă. Un prim <strong>in</strong>diciu în această priv<strong>in</strong>ţă<br />

il oferă factura obiectelor creşt<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> Dacia secolului al IV-lea. Studiul tipologie<br />

al acestor obiecte a dovedit că ele sînt orig<strong>in</strong>are d<strong>in</strong> sudul Dunării,<br />

aflîndu-şi adeseori cele mai bune analogii <strong>in</strong> prov<strong>in</strong>ciile dunărene ale Ilyricului<br />

lat<strong>in</strong>, <strong>in</strong> Pannonia vec<strong>in</strong>ă şi mai departe <strong>in</strong> Italia126• Aceasta este <strong>in</strong><br />

general orientarea economică şi comercială a Daciei <strong>in</strong> secolul al IV-lea.<br />

Dar mai mult poate, decît d<strong>in</strong> factura obiectelor arheologice , caracterul<br />

lat<strong>in</strong> al creşt<strong>in</strong>ismului primitiv al daco-<strong>roman</strong>ilor rezultă însă <strong>in</strong> mod clar<br />

·d<strong>in</strong> orig<strong>in</strong>ea lat<strong>in</strong>ă a termenilor privitori la noţiunile fundamentale ale cred<strong>in</strong>ţei<br />

creşt<strong>in</strong>e, păstraţi pînă astăzi în limba poporului român, ca de pildă:<br />

crux (cruce), dom<strong>in</strong>e deo (dumnezeu), christianus (creşt<strong>in</strong>), sanctus (s<strong>in</strong>t =<br />

sf<strong>in</strong>t, de pildă Sînnicoară, Sîmedru, Sîntion, S<strong>in</strong>văsii), angelus (înger),<br />

basilica (biserică), Paschae (Paşte) , caseum ligare ( cîşlegi), carnem ligare ( cîrnelegi),<br />

communicare (a cum<strong>in</strong>eca) şi altele. In măsura în care ele se pot data,<br />

www.cimec.ro<br />

478

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!