01.02.2014 Views

Life in roman dacia

by M MACREA

by M MACREA

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ment alcătuit după părerea lui E.Ritterl<strong>in</strong>g, d<strong>in</strong> cele două legiuni ale Daciei31.<br />

In ce împrejurări va fi comandat viitorul consul d<strong>in</strong> anul 261 acest<br />

detaşament nu ştim. Mult mai desluşită ne apare <strong>in</strong> schimb o reformă care<br />

t<strong>in</strong>dea să înlocuiască de la comanda legiunilor pe t<strong>in</strong>erii ofiţeri d<strong>in</strong> ord<strong>in</strong>ul<br />

senatorial, lipsiţi de experienţă, cu ofiţeri de carieră. După cum a arătat H.G.<br />

Pflaum, o asemenea <strong>in</strong>cercare a mai fost făcută cu prilejul luptelor d<strong>in</strong> Britannia<br />

pe timpul lui Commodus de către puternicul prefect al pretoriului<br />

Perennis, dar rezistenţa senatorilor a fost aşa de mare , <strong>in</strong>cit acesta a fost ucis<br />

la Roma32• Reforma a fost reluată cu mai mult succes <strong>in</strong> vremea lui Gordian,<br />

poate tocmai <strong>in</strong> legătură cu luptele de la Dunăre impotriva carpilor. Intr-adevăr,<br />

o <strong>in</strong>scripţie de la Roma, al cărei început nu s-a păstrat, am<strong>in</strong>teşte pe<br />

un anonim p(rimi)p (ilus) dux leg (ionum) Dac (iaej33, care apoi a făcut o<br />

strălucită carieră pe vremea împăratului următor, Filip Arabul. Adevăratul<br />

autor al acestei reforme, ar fi fost, după părerea aceluiaşi H.G. Pflaum, socrul<br />

împăratului Gordian III, am<strong>in</strong>titul prefect al pretoriului C.Furius Sab<strong>in</strong>us<br />

Aquila Timesitheus care, relu<strong>in</strong>d experienţa lui Perennis, nu făcea decit "să<br />

dea ascultare necesităţilor epocii"3'.<br />

Reven<strong>in</strong>d acum la carpi, cel mai puternic atac al lor impotriva Daciei, care<br />

a zguduit puternic stăpînirea <strong>roman</strong>ă d<strong>in</strong> această prov<strong>in</strong>cie, a fost cel d<strong>in</strong><br />

anul 245, pe vremea lui Filip Arabul, care se prelungeşte cîţiva ani. D<strong>in</strong> ştirile<br />

pe care le avem de la Zosimus rezultă că atacul carpilor s-a produs undeva<br />

la Dunăre, în vec<strong>in</strong>ătatea căreia locuiau ei <strong>in</strong> acest timp, şi că impăratul a<br />

venit în persoană şi a condus luptele impotriva l,or. Incep<strong>in</strong>d bătălia, carpii<br />

nu pot rezista presiunii şi se retrag <strong>in</strong>tr-o tabără fortificată ( castellum), unde<br />

sînt asediaţi. Adun<strong>in</strong>du-se cei care fuseseră împrăştiaţi <strong>in</strong> toate părţile, atacă<br />

d<strong>in</strong> nou, dar neput<strong>in</strong>d stăvili năvala maurilor, carpii fac propuneri de pace.<br />

Aceasta este încheiată cu uşur<strong>in</strong>ţă, după care Filip s-a retras36• Atacul carpilor<br />

se crede că a <strong>in</strong>ceput <strong>in</strong> anul 245 şi el s-ar fi produs <strong>in</strong> sudul Dunării,<br />

porn<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> părţile Moldovei de astăzi, peste Muntenia. Guvernatorul Moesiei<br />

Inferior Prast<strong>in</strong>a Messal<strong>in</strong>us nu a putut face faţă atacului, de aceea impăratul<br />

e nevoit să v<strong>in</strong>ă cu trupele aduse d<strong>in</strong> Orient spre a-i alunga pe carpi.<br />

Luptele au avut loc <strong>in</strong> anii 246-247. In acest ultim an biru<strong>in</strong>ţa este anunţată<br />

de monede pr<strong>in</strong> legenda Victoria Carpica38, iar <strong>in</strong> anul următor tot pe monede<br />

i se dă lui Filip Arabul titlul de Carpicus Maximusw;, care nu e atestat însă<br />

şi de <strong>in</strong>scripţii.<br />

Cu toate că şi de astă-dată direcţia <strong>in</strong>iţială pr<strong>in</strong>cipală de atac a carp:lor<br />

rezultă a fi fost tot spre Moesia Inferior, cum remarcă acad . C. Daicoviciu38,<br />

descoperirile arheologice, epigrafice şi numismatice dovedesc că şi Dacia a fost<br />

afectată direct de această puternică <strong>in</strong>vazie, de pe urma căreia a avut, fără<br />

îndoială, de suferit. Şi acum însă Dacia Malvensis a avut mai mult de suferit<br />

decît Dacia Apulensis şi Porolissensis. Dar cum relevă pe bună dreptate acelaşi<br />

istoric român, impotriva unei evidente exagerări a numismatului<br />

www.cimec.ro<br />

439

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!