01.02.2014 Views

Life in roman dacia

by M MACREA

by M MACREA

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Zb[elsurdos]533• ln f<strong>in</strong>e, la începutul <strong>in</strong>scripţiei pr<strong>in</strong> care Augustalul l\1. Cornelius<br />

Stratonicus consacră geniului Miciei, Genium (sic !) Miciae, pavarea<br />

cu piatră a unui spaţiu d<strong>in</strong> faţa unui templu sau a altui monument sacru,<br />

ante f(rontem) lapi(dibus) stral!it, în locul formulei obişnuite ne întîmp<strong>in</strong>ă<br />

alta, pro salute domus dii[i]nae sacrum, care pare să fie imitarea cunoscutei<br />

expresii pe care o întîlnim în multe dedicaţii către cele mai diferite div<strong>in</strong>ităţi,<br />

pro salute Augusti, Augustorum , imperatoris, dom<strong>in</strong>i nostri54 etc., adică<br />

pentru sănătatea împăratului sau a împăraţ,ilor.<br />

O altă formă de manifestare a cult ului împăraţilor o constituie adorarea<br />

lor ca genii sau puteri div<strong>in</strong>e. Ast fel la 1\apoca, cei doi am<strong>in</strong>tiţi magistri<br />

Agustales ai coloniei înch<strong>in</strong>ă un altar Num (<strong>in</strong>i)Aug(usti)535,1a Apulum dedicaţia<br />

sclavului Terentiu[s], Num <strong>in</strong>i et Virtutibus... nato ubi ferrum<br />

exo[ritur . . . ] e adresată în cont<strong>in</strong>uare naturae boni el!en [tus et num<strong>in</strong>i imp (eratoris)<br />

Caes( aris) T. Aeli Hadri]ani Anton<strong>in</strong>i Au[g(usti )Pii]536, adică lui Anton<strong>in</strong>us<br />

Pius, aşa precum tot aici un altar este înch<strong>in</strong>at Num<strong>in</strong>ibus A [ug (ustorum)]<br />

Selieri et Anton<strong>in</strong>i et Getae Caes(aris) et deae Difmae de către gunrnatorul<br />

prov<strong>in</strong>ciei T. lulius Maxim<strong>in</strong>us537, iar la Sarm izegetusa un altul este înch<strong>in</strong>at<br />

puterii div<strong>in</strong>e şi providenţei aceloraşi împăraţi, Num<strong>in</strong>i et Proridentiae<br />

im[p (eratorum) ] Sel!eri et Ant[on<strong>in</strong>i et ... ]58. Mai semnificative sînt însă<br />

două dedicaţi i adresate geniului lui Gord ian 1 II la Apulum, una Genio<br />

imp ( eratoris) Gordiani p (ii) [f( elicis) ] <strong>in</strong>rict (o) Aug (usto) , de către Petronius<br />

Polianus, v(ir) c(larissimus) , leţ; (atus) leg (ionis) Xlll [G (cm <strong>in</strong>ae) J<br />

Gord (ianae)539 şi alta de către un personaj , probabil guvernator al prov<strong>in</strong>ciei,<br />

al cărui nume a fost martelat, Virtuti Romanae et Ge'nio imperatoris Pii fe l(icis)<br />

Aug(usti)040• Acestea nu mai sînt simple acte de adulaţie a împăraţilor, d<br />

adorarea lor ca fi<strong>in</strong>ţ,e div<strong>in</strong>e.! :<br />

•<br />

fp cei 165 de ani de stăpînire <strong>roman</strong>ă în Dacia biru<strong>in</strong>ţa <strong>roman</strong>ităţii a fost<br />

depl<strong>in</strong>ă. Romanizarea este un fenomen complex, nu numai l<strong>in</strong>gvistic şi<br />

etnic, ci şi cultural,în sensul cel mai larg, care cupr<strong>in</strong>de atît cultura materială,<br />

cu toate elementele ei esenţiale, producţia economică şi viaţa socială, cit şi<br />

cultura spirituală, <strong>in</strong>stituţ-iile prov<strong>in</strong>ciale , municipale, cele cu caracter<br />

econ0mic, legislaţia şi organizarea socială. Toate acestea, analizate în capitolele<br />

precedente ale lucrării de faţă, sînt de esenţă şi factură <strong>roman</strong>ă. Ele<br />

fac dovada de nediscutat a <strong>roman</strong>izări i teme<strong>in</strong>ice a prov<strong>in</strong>ciei. Romanizarea<br />

se ogl<strong>in</strong>deşte în <strong>in</strong>scripţiile, monumentele, materialele şi vestigiile arheologice<br />

de tot felul d<strong>in</strong> această eocă. Elementele şi <strong>in</strong>fluenţc le greceşti şi orientale<br />

constatate în compoziţia etnică a populaţiei, în folosirea sporadică a scrisului<br />

şi a limbii greceşti sau în artă şi în cred<strong>in</strong>ţele religioase nu alterează caracterul<br />

pregnant <strong>roman</strong> al vieţii <strong>in</strong> Dacia.<br />

25 -<br />

www.cimec.ro<br />

Viaţa l:n Dacia <strong>roman</strong>A<br />

385

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!