Life in roman dacia

Ulpiu locaşul acesta voi să-1 consacre el însuşi
Unei cariere-ndelungi, repaos In care să-şi pună
Oasele sale trudite ; cind anii de oaste trecură,
lnsuşi, arbitru mormîntului său , lşi făcu epitaful
lnsuşi găti adăpost şi destinului său şi lui însuşi".
Şcoli de retorică, cea mai înaltă treaptă a învăţămîntului la romani in
vremea imperiului, nu pare să fi existat în Dacia.
ARTA
Progresele tehnice şi in general condiţiile vieţii economice şi sociale introduse
de romani in Dacia au determinat şi o mare dezvoltare, in forme noi,
deosebite de cele din epoca dacică, a diferitelor ramuri ale artei. Arta provincială
romană din Dacia se alcătuieşte şi se dezvoltă ln legătură cu nevoile vieţii.
Ea nu este o artă de factură superioară şi de mare valoare, ci mai degrabă
o artă modestă, creată mai adeseori de simpli meşteri decit de adevăraţi
artişti. Executînd lucrări comandate de autorităţile provinciale sau municipale,
dar mai adeseori de particulari, cu posibilităţi financiare limitate , ei
încearcă să aplice canoanele consacrate sau modelele cunoscute47•
Ramura de artă care tşi găseşte şi in Dacia o largă aplicare este arhitectura,
civilă, religioasă şi militară. .
Cea mai veche şi totodată cea mai remarcabilă construcţie din Dacia este
podul peste Dunăre, construit în răstimpul dintre cele două războaie dacice ,
între localităţile antice Pontes în Moesia Superior şi Drobeta (Turnu Severin) in
Dacia48• Operă a vestitului arhitect Apollodor din Damasc, care a făcut însuşi
o descriere a temerarei lui realizări, ce nu a ajuns pină la noi, dar despre care
aminteşte de pildă Procopius in secolul al VI-lea49, podul este una dintre cele
mai însemnate creaţii ale arhitecturii romane, mult admirată în antichitate,
şi ale cărui urme au trezit un viu interes pînă astăzi50• In opera lui cea mai
de seamă, arhitectul greco-sirian a îmbinat, într-o perfectă armonizare,
tradiţiile greco-orientale cu principiile arhitecturii romane şi tehnica desăvîrşită
a romanilor.
Arhitectura era o artă cu o veche tradiţie la romani, bucurîndu-se de mare
prestigiu. Vitruvius a fixat încă pe la sfîrşitul secolului 1 i.e.n., in tratatul său
despre arhitectură, regulile care trebuie să fie avute în vedere şi canoanele care
trebuie aplicate la întemeierea unui oraş nou51• Aceste reguli au fost respectate
şi cu prilejul întemeierii coloniei Ulpia Traiana, făcut pe un teren nelocuit
înainte, astfel că aplicarea canoanelor urbanismului s-a putut face
fără nici o restricţie. Planul oraşului a fost de la început trasat şi construcţiile,
ridicate curind după aceea, erau toate prevăzute in el. Nu ni s-a păstrat acest
plan cadastral, despre care ştim că era obişnuit săpat pe o placă de bronz şi
www.cimec.ro
345