Life in roman dacia

Die kaiserlichen Beamten und Truppenkorper im romiscken Deutschland unter dem Prinzipat,
Wien , 1932, p. 240, n. 43) este cel dintîi care , considerînd greşită lectura inscripţiilor
CJL , III, 1294 şi 11'.9, păstrate numai pe calea manuscriselor, susţine că abreviaţia
Hisp (anorum) de la sfîrşitul numelui trupei de mauri pe care ele o menţionează
trebuie citită Tibi (scensium) , nu Hisp (anorum) , cele două epigrafe referindu-se deci
la acelaşi N (umerus) M (aztrorum) Tib (iscensium) , documentat şi de alte inscripţii
ca staţionînd în Dacia. Lectura lui E. Ritterling a fost acceptată de toţi epigrafiştii
şi istoricii ulteriori. Ve zi C h r i s t e s c u, Il, p. 198; W a g n e r, p. 209 ; W. R u­
g e în RE, XVII, c. 25't6 sq .; lstRom , 1, p. 373. Dar un altar cu inscripţie, descoperit
în 1966 la Ampelum, care va fi publicat de Al. Popa şi 1. Berciu, in firmă lectura
propusă de E. Ritterling. Este un altar cu inscripţia bine păstrată , închinat Forturwe
reduci ct Genio N(wneri) de Aur (elius)l Redux, praef(ectus) N(umeri) ilf (aurorum)
Il (ispanensiwn) , ul tima litcrrt fiind sigură , ceea ce confirmă exactitatea transcrierii
textului celorlalte două inscripţii amintite . .!\oua inscripţie ne obligă să restituim drci
numele acrleiaşi unităţi de mnuri atît în inscrip ţ ia C/L, III, 11't9 = ILS, 3558, de pe
altaml închinat lui Silvnnus Dom (es tirus) pro sal(ute) T(iti) Flavi Crescentis, prae­
{(Pcti) N(umeri) M(aurornm) Hisp (anensium) de către un copil crescut de acesta,
lllnmnu.' domus il/ins. cî t şi în inscripţia CIL, III, 1291. , de pe un altar închinat lui
1. O. :\I . l a Ampelum de către· M(arrus) A urel(ius) [A ]lexander (m) il(es) N (umeri)
M(a. urornm) 1/isp (ancnsium) A nton in iani . Din acelaşi corp de truptt a făcut parte
foarll! probabil şi Aeli[us.] milet< [N (umeri) M (aurorum) ] Hisp (anensium) , căruia
opa sa Ael(ia) V[ictor]ina îi pune, tot la Arnpelum , un epitaf (C/L, 111, 1316).
Trei dintrt• inscrip ţiile mai sus amin titP sînt sigur·ue la Ampelum , numai CIL, III,
11'•9 e da tit ca exis tentă încă la incepu tul srcolului X VI -lea în biserica din satul Bucerdea
Vinoait (.j . Alba) , d;u ea, dacrt nu va fi fost descoperită chiar acolo, ceea ce este
pu ţin p robahil, se dovedeşte acum a fi originar;i mai degrabă de la Ampelum, decît de
la ,\ pulurn , localitntP la car(J este înseriată dP cittre editorii CIL.
Astfel, nu mai puţin dr patru inscrip ţii documentează existenţa la Ampelum a unei
noi unil;i p de manri, drosebilă de crle cunoscute şi adm isr pînă acum de epigrafişti,
anume N (ttnu:ru.') M (nurorum) llispanrnsium . Acesta esle cert deosebit dP ( Numerus)
Jlauret(anornm) Tihi.