Life in roman dacia

titl12, o basilică creştină datînd din secolul al VI-lea , ca urmare, probabil a
aplicării de către împăratul Iustinian a programulu i său de răspîndire a
creştinismului şi la nordul Dunării, despre care vorbeşte în Novella XI, amintind,
după cum iarăşi s-a mai spus, şi două centre bisericeşti pe malul stîng
al fluviului, la Recidiva şi Litterata113•
Răspîndirea creştinismului la populaţia daco-romană din fosta Dacie,
începînd cu secolul al IV -lea, e dovedită in primul rînd de descoperirile de
obiecte creştine. La Apulum e cunoscută o lucernă creştină de lut cu crucea
latină pe disc114• Ca originară probabil de la Ampelum este baza de monument
funerar pe care cineva, în secolul al IV-lea, a săpat semnul crucii peste
figura unui delfin115, considerat a fi un simbol creştin. La Potaissa, gema cu
scena Bunului Păstor116, iar altă gemă cu o reprezentare similară se păstrează
în Muzeul Naţ.ional din Budapesta şi provine dintr-o localitate neprecizată
din Transilvania117• La Napoca , apoi un monument funerar mai vechi, folosit
ea sarcofag, e "încreştinat" în secolul al IV-lea prin săparea crucii în interiorul
literei O din textul mai vechi al inscripţiei şi adăugarea unor semne interpretate
ca A şi Q pe monogramul păgîn Opto S(it) T(ibi) T(erra) L(evis)ll8•
Dar cel mai important şi mai semnificativ obiect creştin din secolul al IV-lea
descoperit în Dacia este amintitul donarium de la Biertan119, alcătuit dintr-un
disc de bronz în care e înscrisă crucea monogramatică a lui Cristos şi o tăbliţă
(tabula ansata) pe care e săpată cu litere ajurate inscripţia "Ego Zenovius
votum posui", adică "Am pus (această) danie eu Zenovius", numele unui misionar
oriental, se pare, care a dăruit candelabru!,· din care făceau parte cele
două piese, comunităţii creştine din fosta Dacie sau altei biserici creştine ,
care ulterior a dăruit-o la rîndul ei comunităţii de la Biertan.
O altă mică lucernă de bronz, incontestab il creştină, se păstrează în Muzeul
arheologic din Cluj , unde a ajuns din fostul muzeu de la Dej, fiind găsită
într-una din aşezările romane din împrejurimile acestui oraş, deci iarăşi pe
teritoriul fostei provincii. Lampa are în Jocul obişnuitului mîner o cruce
înscrisă într-un romb, purtînd în vîrf un porumbel, cunoscut simbol creştin120•
Lampa este de provenienţă din Imperiu şi anume din teritoriul din sudul
Dunării, datînd din secolul al IV-lea121•
In schimb, nu este de loc sigur, aşa cum a fost presupus pe baza unor analogii
cu exemplare similare întregi, caracterul creştin al unui buton de bronz.
cu incrustaţie de argint, făcînd probabil parte dintr-o garnitură de centură,
descoperit la Feisa, nu departe de Blajl22•
In legătură cu repartizarea geografică a descoperirilor creştine s-a făcut
constatarea că la Dunărea de Jos ele nu apar decît pe teritoriul fostei Dacii,
care a făcut parte odată din Imperiul roman123• Constatarea e în primul rînd
valabilă pentru secolul al IV-lea şi ea întăreşte convingerea că aceste descoperiri
de factură creştină au aparţinut de fapt populaţiei romane. Pe teritoriul
Transilvaniei, în acest secol nu cunoaştem nici un singur obiect de carac
www.cimec.ro
477