Life in roman dacia

principalele oraşe ale Daci ei, prin care trebuie să înţelegem în primul rînd pe
fierari. O inscripţie de la Drobeta ne face cunoscută o întreagă familie de
fa bri militari137, care reparau , după cîte se crede, armamentul şi maşinile
de război a le garnizoanei de aei.
Lemnarii, dulgherii şi dogarii exploatau şi preluerau lemnul, la oraşe şi
la sate, după cum dovedesc uneltele de fier descoperite, constînd din cuţ,ite,
tesle , sfredele, dălţ,i etc. La oraşe ei făceau parte fie din colegiul fabrilor,
fie din acela al dendroforilor. Din lemn se făceau mobilele, carele, iar din
nuiele se împleteau coşurile, aşa cum se văd uneori reprezentate pe monumentele
de piatră. Tot din lemn se confeeţionau şi tăbliţele rerate, de felul
celor descoperite în ga leriile minelor de la Alburnus l\laior. Pielarii asigurau
prepararea pieilor din care se confecţionau încălţămintea , piesele de
harnaşament, curelele etc. lln tăbăcar, coriarius, numit Titus, e documentat
ca sclav al unui signifer din leg. V Maccdonica, la Sucidava, unde împreună
cu un coleg al său ridică stăpînului lor, pe care-I moştenesc, un
frumos monument funerar138• Un sdav cizmar originar din Dacia e cunoscut
dintr-o inscripţie la Carnuntum : Pcregrinus sutor caligarius natione Dacus13•_
Provincia fiind bogată în oi, lîna trebuie să fi fost toarsă şi prelucrată de
către ţesători specializaţ.i, dar şi în gospodăl'iile individuale, după cum dovedesc
prîsnelele de lut atît de frecvent c în aşeză1·i .
1
Un meşteşug foarte răspîndit in Dacia era acela al zidarilor şi constructorilor
in general. Un asemenea lucrător constructor era sclavul Antonius, architectus,
menţionat alături de amintitul tăbăc.ar la Sucidava. In schimb,
Aur(elius) l\laximila (?), mensor, atestat de o inscripţie la Apulum140, este
probabil un antreprenor de construcţii mai degrabă decit un agrimensor_
Numărul antreprenorilor de construcţii trebuie să admitem că va fi fost
însă foarte mare, în toate oraşele, unde se ridică construcţii şi se fac lucrări
edilitare care necesită cunoştinţe speciale şi expcrienţă141• De asemer.ea,.
legiunile şi trupele dispuneau de mensores sau gromatici, care ridicau custrelc
după regulile impuse de arta construcţiilor milit are142. Atestat epigrafie este
Aurel(ius) Castor, mens(or) leg (ionis) V Mac(edonicae) p(iae), care închină
la Potaissa un ahar lui l(uppiter) O(ptimus) M(aximus) Capit(olinusp4.
Pentru construcţii se intrebuinau piatra i cărămida. Romanii au
introdus şi in Dacia folosirea generalizati"'t a tehnit"i i legării pietrei şi cărămizilor
eu mortar, opus inccrtum. Avantajul acestui sistem de construcţie
constă în folosirea piet rei locale , de orice fel, nefasonată, a celei de rîu
ea si a celei de stîncă. l\lai rar si numai la constructiile mai monum€ntale
se intrebu inţează pentru imbrăarca celor două feţ ale zidurilor blocuri
patrulatere regulat tăiate, opus quadratum. Această tehnică e folosită de
pildă la eonstruirea zidurilor de incintă ale Ulpiei Tra iane144, dar şi la
incinta unora dintre castre, ea de pildă cel de la Orheiul Bistriţei, cercetat
de noi14·5• Şi mai rar se întrebuinţează , de pild:1 la eisterna de apă din rala-
www.cimec.ro
31I