Life in roman dacia

trele sint situate paralel şi la oarecare distanţă de culmea ascuţită şi prelungă
a munţilor Meseş, pe care s-au construit din loc în loc doar turnuri şi alte
fortificaţii mai mici. Apoi, dincolo de Porolissum, de la Tihău, spre est,
astrele sint situate de-a lungul văii Someşului, aşa precum un alt şir de castre
sint situate in estul Daciei, de-a lungul Oltului transilvan, de la Hoghiz pînă
la Turnu Roşu, ca şi de la acest pas pînă la Dunăre. in ţinutul de şes al Munteniei
romanii au construit, după cum am spus, limesul transalutan, care este
un adevărat limes, in timp ce în Banat castrele sînt situate pe mai multe linii
paralele, eşalonate in adîncime. De aceea, in Dacia nu se poate, cred, vorbi
de un singur sistem de limes, ci de variate asemenea sisteme.
Cele mai vechi castre din Dacia datează din epoca cuceririi. Coloana Traiană
înfăţişează în multe scene construirea de castre în timpul înaint8.rii armatei
romane în Dacia, atît în primul război dacic346 , cît şi în al doilea347•
ln multe alte scene se văd castre folosite de soldaţii romani - unul de pildă
construit chiar in apropierea Sarmizegetusei348• În castre se închid romanii
şi se apără impotriva dacilor care-i atacă349•
Dintre castrele de piatră construite de romani în perioada războaielor dacice
unul este cel de la Drobeta (T. Severin), după cum dovedeşte inscripţia
fragmentară descoperită în ruinele castrului, din care aflăm că el a fost construit
de împăratul Traian [per c]oh. 1 Antio[chensium]350• Tot din această
perioadă pare să fi fost construit un prim castru la Sîmbotin, pe Olt351, după
cum arată numele localităţii Castra Traiana, ca şi castrul de la Tibiscum
(Jupa)352, după cum au dovedit cercetările recente.
Arheologic apoi, urmele mai multor castre de pămînt datînd din aceeaşi
perioadă au fost recunoscute şi unele cercetate in mai multe părp ale provinciei.
Citeva dintre aceste castre de pămînt se găsesc chiar în regiunea muntoase.
din jurul cetăţilor dacice la Costeşti, Luncani-Tîrsa, Muncel, în spatele
cetăţ,ii de reşedinţă a regilor daci, apoi ceva mai departe la Jigorul Mare,
Comărnicel şi Vîrful lui Petru353• Aceste castrc au fost folosite numai în timpul
războaielor de cucerire, deci castre de campanie (castra aesti()a), care curînd
după aceea au fost părăsite. Din aceeaşi vreme datează şi micile castele de
pămînt de la Ighiu35\ lîngă Apulum , folosite probabil cu prilejul pătrunderii
armatei romane în regiunea auriferă din l\lunţii Apuseni şi de la Iad355, lîngă
Bistriţa. Un mare castru de pămînt, întins pe o suprafaţă de peste 20 ha
(490 x 410 m), se cunoaşte la Berzovia, pe drumul Lederata-Tibiscum , care,
judecînd după cărămizile cu ştampila legiunii a III-a Flavia felix du:copErite
în mare număr in ruinele lui358 , a fost construit de această legiune r,rcbabil
in perioada dintre cele două războaie, unde în această vreme întreaga legiune
sau o parte din ea, rămasă în teritoriile ocupate, a staţ.ionat. Totuşi, castrul
nu a fost folosit timp mai îndelungat, căci legiunea a plecat probabil de aici
urind după terminarea războaielor dacice, iar pe locul fostului cashu se
infiripează o aşezare civilă Berzobis.
www.cimec.ro
220