Life in roman dacia

··n măciuca şi pielea leului din Nemeia, fie în legătură cu vreuna din ispră­
,. i le sale197•
Mai puţini adoratori au găsit în Dacia celelalte divinităţi italice sau de
origine greacă. Venus zeiţa frumuseţii şi a dragostei apare în inscripţii cu
,.pitetele de Augusta198 şi "ictrix199, care dovedesc caracterul oficial al cultului
:t.Piţei2oo, una dintre inscripţii fiind dedicată de către C. Iulius Vales, harusprx
al coloniei Apulum, Veneri "ictrici pentru sănătatea imperiului, a senatului
şi poporului roman şi a ordinului decurionilor coloniei, pro sal(ute)
lmperi et s(enatus) p(op uli)q (ue) R(omani) et ordinis col(oniae) Apul­
( rnsis po1• Cu toate acestea epitetul genetrix dat zeiţei Venus ca fondatoare
mitică a dinastiei imperiale şi în genere a poporului roman202, care este apropiat
de cel de "ictrix, în Dacia nu se întîlneşte. In schimb, într-o inscripţie
de la Ad Mediam, Venus e asociată lui Hercules103, zeu tămădui tor în importanta
staţiune cu ape termale. Tot Venus se crede că este adorată sub numele de
l>ra placida204 , pe un altar de la Sucidava, şi de Placida Regina, pe altul de
la Romula205• Răspîndirea cultului zeiţei Venus, mai ales în cadrul privat
ni familiilor şi al femeilor, e însă dovedită şi de numeroasele statuete de lut
au de bronz206• Ceres, vechea divinitate italică identificată cu Demeter, zeiţa
\'!'getaţiei şi a agriculturii, este acum atestată sigur epigrafic la Ampelum,
unde un altar, datînd din ianuarie 215 e.n., este închinat Cereri Aug (ustae )2°7
dP către un sclav imperial din administraţia minelor de aur şi ca urmare e
posibil ca şi inscripţia de la Napoca închinată aceJeiaşi divinităţi208 şi considerată
fa lsă să fie, cel puţin în parte, autentică209• Cereri este închinat şi
un altar de piatră de la Sucidava, pe care nu s-a păstrat decît începutul ins•-ripţiei
cu numele divinităţii210• Remarcăm oricum numărul redus de in­
,.ripţii dedicate zeiţei intr-o provincie în care agricultura este o străveche
o('upaţie. Dedicaţiile ajunse pînă la noi provin toate din oraşe sau centre
rurale mai mari, iar epitetul de Augusta pune cultul zeiţei în legătură cu
fnmilia imperială. Ca reprezentare figurată putem cita un singur medalion
"" lut de la Apulum , pe care zeiţa agriculturii e înfăţişată cu obişnuitele
atribute ; sceptrul, spicele de grîu şi calathus, adică coşul sacru21l. Poate tot
aiei se cuvine să amintim şi singura dedicaţie din Dacia către Luna lucifera
dr la Apulum, eare nu pare contaminată de cultul Jur Mithras, cum se prezintă
totdeauna în Dacia zeul soarelui Sol. Priapus, zeul fecundităţii, al rod
irii naturi i, are şi el în Dacia o singură dedicaţie epigrafică, în care este nu­
JIIit pantheus adică zeu reunind atributele mai multor divinităţi, dar ade­
Pori este reprezentat în arta plastică (statui şi statuete) cu înfăţişarea lui
··uracteristică de biirbat vînjos, seminud, spre a pune în evidenţă organul
1-(Pnital, şi cu fructe şi legume pe care le ţine în poala hainei ridicate. Vechea
diYinitate italică Dis Pater, corespunzătoare lui Pluton, zeul infernului la
-:reci, împreună cu soţia sa Proserpina, are două dedicaţii în Dacia, una la
Sarmizegetusa212 şi alta la Apahida, lîngă Napoca213• Alte două reliefuri cu
www.cimec.ro
363