Life in roman dacia

decît in alte provincii, unde aceste motive s-au răspîndit de asemenea, ca
de pildă figura lui Attis, atît de des reprezentată pe altarele funerare, leii
funerari, adesea avînd la mijloc capul lui Ammon sau al lui Serapis109
etc. Tot de origine orientală sînt de pildă reliefurile votive cu reprezentări
de urechi110, aşa precum de origine sudică grecească, este şi scena banchetului
funebru , atît de frecvent întîlnită şi variat redată pe monumentde
funerare din Dacia Superior 111, dar absentă pînă acum cu totul în Dacia­
Inferior112. Semnificativ în privinţa influenţelor sudice şi orientale este şi
faptul că in Dacia forma de sarcofag monumental cea mai răspîndită, încă
din sec. Il e.n., este cea zisă grecească, cu capac în formă de acoperiş de
casă, lucrat dintr-o singură bucată, ca şi cutia de altfel, şi cu acrotere la
fiecare colţ 113• In provinciile apusene acest tip de sarcofag se va răspîndi
pe aceeaşi cale, adică dinspre sud-est , abia în secolele 111-IVW'. Puţine dintre
sarcofagele monumentale din Dacia sînt ornamentate sau cu inscripţie115•
Influenţa sudică, grecească, tracică sau orientală, se recunoaşte în forma,
(:a şi in reprezentările figurate ale tăbliţelor de cult ale cavalerului trac116.1
ale cavalerilor danubieni117 şi ale zeului Sabazius118•
În ansamblul ei arta sculpturală din Dacia este naivă şi modestă în ce priveşte
concepţia, cît şi execuţia, totuşi nu lipsită de oarecare originalitate şi
mai ales de interes. Sculptorii din Dacia sint mai adeseori pietrari, mai mult
l>au mai puţin iscusiţi, decît artişti în adevăratul înţeles al cuvîntului. Ei
lucrează , ca şi în restul imperiului, folosind albume de modele119, care circulau
in provinciile dunărene . Arta provincială romană din Dacia îmbină
influenţa curentului italie şi a stilurilor din provinciile dunărene şi apusene
(' U cele venite din sudul tracic şi grecesc sau din orientul microasiatic şi
(giptean. Imbinarea acestor elemente artistice şi influenţe stilistice variate,·
In mediul etnic atît de eterogen al Daciei, acordă nota de originalitate şi
-
interes acestei arte.
Ateliere de sculptură şi pietrărie existau în Dacia mai ales în oraşe şi în
uşezările de lîngă castre. Pe baza asemănărilor stilistice şi a soiurilor de piatră
folosite pentru confecţionarea monumentelor se poate stabili existenţa
utelierelor de pietrărie, a sculptorilor şi lapicizilor în diferitele localităţi,
·um s-a stabilit de pildă pentru Napoca120• Examinarea din acest punct de
\'edere a unui mai mare număr de monumente, extinsă şi la inscripţii, ar
uvea, rredem , bune rezultate cu privire la identificarea atelierelor din
Dacia.
Pictura nu s-a păstrat aproape de loc, dar existenţa ei a fost de mai multe
ori semnalată atît l.a Ulpia Traiana 121, cît şi la Apulum122• Două inscripţii
fac de asemenea menţiune despre pictarea unui portic, picturam porticus,
probabil al clădirii augustalilor de la Ulpia Traiana, de către Tib. Cl(audius)
Ianuarius, Aug (ustalis) col(oniae), patr (onus) dec(uriae) (primae) ,
împreună cu fiul său Cl(audius) Verus 123, şi a altor încăperi ale aceleiaşi
www.cimec.ro
357