Life in roman dacia

mai tîrziu, dar nu după Marcus Aurelius, îi dedică la Apulum o inscripţie
conscribti (sic !) et c(ives) R(omani) consist(entes) kan(abis) leg (ionis)
eiusd(em)76 , adică decurionii şi cetăţenii romani aşezaţi în canabele legiunii.
Mai mare este numărul centurionilor de toate gradele, cunoscuţi din inscripţii
că au servit in legiunea de la Apulum. Ca primipili sau primipilares, adică
foşti primipili77 ai leg. XIII Gemina la Apulum, cunoaştem în afară de amintitul
Sex. Vibius Gallus, pe [F. Ae]li[us] Longinus78, Aurelius Sabinus, eare
a murit la Apulum79, Aur(elius) Zeno, atestat de o inscripţie de la Aquileia80 ,
L. Calvisius L.f. Velina (tribu) Secundus Falerione, care in 183-185 închină
la Apulum un altar lui Liber Pater pentru sănătatea împăratului Commodus81.
C. Cosco[nius] Sabin[ianus], care şi el închină tot acolo un altar lui Serapis82,
şi probabil Domitius Terentianus, atestat numai de o inscripţie de la
Aquileia din anul 244, care nu-i menţionează însă direct gradul83. Centurion în
prima cohortă a legiunii pe la începutul domniei lui Antoninus Pius a fost şi
C. /ulius Certus, care ajuns la Roma, ca exercitator al călăreţilor din garda
personală a împăratului, a inchinat lui I.O.M. un altar în care el se intitulează
(centurio) leg (ionis) XIII Gem (inae) primus hastatus posterior84• Primipilii
şi ceilalţi patru centurioni din cohorta 1 a legiunii se numesc împreună primi
ordines, fiind cei mai de frunte, mai distinşi şi mai privilegiaţi dintre ofiţerii
de carieră ai legiunii. După ei urmează centurionii de rind, din celelalte
cohorte ale legiunii, numiţi ordinarii sau ordinati. La cei cunoscuţi mai dinainte86
am putea adăuga acum pe C. Cassius C.f. Coll(ina tribu) Proculeianus,
care închină la Apulum un altar lui I.O .M.8 8 şi pe [T] Silius C.fil. Stell(atina
tribu) Crispinus Aq(uileia?) (centurio) leg (ionis) [XIII G ... ] et strator, tot
de la Apulum87, şi pe [C.L]aber[iu]s Instus, de pe unfragment de inscripţie
votivă de la Sarmizegetusa, a cărei lectură a fost recent revăzută88. Numărul
acestor centurioni se ridică astfel la vreo 21. Observăm că unul dintre centurionii
legiunii, Tib. Cl(audius) Vibianus, cunoscut dintr-o inscripţie de pe un
altar inchinat lui Silvanus, de la Augustopolis in Frigia, se intitulează centurio)
leg(ionis) XIII Gem(inae) pi(ae) fi (delis) fru(mentarius)S9, ceea ce înseamnă
că avea o funcţie aparte in legiune nu numai de comandant al frumentariilor
din rîndul subofiţerilor, informatori ai legatului legiunii, ci era folosit
şi pentru misiuni speciale la Roma, unde aceşti ofiţeri erau găzduiţi in cazarma
numită castra peregrina, de pe muntele Caelius. Un alt centurion,
M. Ulpius Restitutus, este (centurio) exercit(ator) eq (uitum)9°, adică instructor
al călăreţilor care formează garda legatului (singurii călăreţi în legiune),
aşa precum Silius Crispinus este centurio etstrator in legiunea de la Apulum,
adică probabil comandantul celorlalţi stratores, un fel de "ţine cai" şi insoţitori
ai comandantului legiunii sau poate ai guvernatorului provinciei,
probabil in număr mai mare, constituind un detaşament, in orice caz el neputind
fi totodată centurio şi simplu strator de rind, subofiţer de rang mic91•
www.cimec.ro
188