REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia

Cartea de teatru
Mircea Morariu
Despre teatru
V. E. Meyerhold
Despre teatru
Editura Fundaþiei Culturale
Camil Petrescu, 2011
1. Nu cred cã exagerez cu nimic dacã afirm cã apariþia în limba românã,
în excelenta traducere a Sorinei Bãlãnescu, a cãrþii Despre teatru
de V. E Meyerhold, în colecþia Mari regizori ai lumii a editurii Fundaþiei
Culturale „Camil Petrescu” în colaborare cu revista Teatrul azi
(Bucureºti, 2011), împreunã cu publicarea la Nemira a superbei cãrti a
miticului Zeami, ªapte tratate secrete de teatru Nô, reprezintã pentru
oamenii de teatru din þara noastrã, fie ei practicieni sau teoreticieni,
evenimentele editoriale ale anului trecut. Conþinând însemnãrile
despre specificul artei spectacolului teatral ale unui mare director de
scenã, ale unui înnoitor ºi inovator în egalã mãsurã, însemnãri prilejuite,
în cea mai mare parte, de spectacolele pe care le-a vãzut dar, mai cu seamã,
de cele pe care el însuºi le-a montat, cartea a apãrut în Rusia în anul
1913. E evident cã Meyerhold se situeazã, cel mai adesea, pe poziþii polemice
în raport cu naturalismul ºi trãirismul din teatru, dar ºi cu realismul,
cu ceea ce ar fi epigonismul cehovian, adicã deopotrivã cu felul de
a se scrie ori a se monta teatru în Rusia dar ºi aiurea, fãrã nici un fel de
încercare de depãºire, la modul creator, a modelului (Cehov a creat
ceea ce Meyerhold numeºte “teatrul stãrii de spirit”) (cf. capitolul Dramaturgi
ruºi -Încercare de clasificare, cu o schemã de evoluþie a dramaturgiei
ruse). El apreciazã ºi afirmã cã un atare fel de teatru, „datoritã
propagandei energice fãcute de Teatrul de Artã din Moscova pieselor
aparþinând acestei tendinþe, a pus stãpânire în aºa mãsurã pe scena rusã,
încât pe urmele lui Cehov apar o serie de imitatori, în frunte cu Maxim
119