REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia
REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia
REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong>terminându-mã s-o rãsfoiesc<br />
<strong>de</strong>grabã, fiind eu mare fan al<br />
autoarei Apocalipsei dupã Marta.<br />
Cât <strong>de</strong>spre cum poate sã fie o mare<br />
poetã premiatã pentru prozã la un<br />
festival <strong>de</strong> poezie – iatã o întâmplare<br />
care ar putea constitui, pentru unii,<br />
o enigmã. Dar la Satu Mare totul e<br />
posibil (am constatat-o pe pielea<br />
mea, în urmã cu ceva timp, când l-am<br />
vãzut pe Al DiMeola pe scena<br />
mucegãitã a Casei <strong>de</strong> Culturã din<br />
localitate). Iatã, în plinã crizã financiarã,<br />
politicã ºi moralã, în oraºul <strong>de</strong><br />
pe Someº a avut loc, cu mare fast,<br />
primul Festival Internaþional Poesis.<br />
Defãºurat în luna octombrie, cu participanþi<br />
din Ungaria, Belgia, Austria,<br />
Spania ºi chiar Liban, evenimentul e<br />
consemnat în editorialul redactorului-ºef<br />
Claudiu Komartin drept unul<br />
dintres semnele Regãsirii normalitãþii,<br />
pentru care revista pãstoritã<br />
managerial <strong>de</strong> Dumitru Pãcuraru<br />
militeazã constant. Despre festivalul<br />
în sine relateazã chiar protagoniºtii:<br />
Nora Iuga, laureatã a premiului<br />
Opera Omnia, Elena Borrás Garcia,<br />
Ionel Ciupureanu ºi Gheorghe<br />
Mocuþa. La capitolul cronicã literarã,<br />
Viorel Mureºan scrie <strong>de</strong>spre Fe<strong>de</strong>reii<br />
lui Nicolae Avram iar Dan-Liviu<br />
Boeriu ºi Teodora Coman fac vorbire<br />
<strong>Revista</strong> revistelor<br />
<strong>de</strong>spre Motocicleta <strong>de</strong> lemn a lui<br />
ªtefan Manasia. Un amplu eseu publicã<br />
Octavian Soviany <strong>de</strong>spre Lirica<br />
non-expresiei lui Virgil Mazilescu.<br />
Alãturi <strong>de</strong> Marta Petreu, prezentã în<br />
paginile revistei cu poemul Sfânta<br />
treime a morþii, mai întâlnim un<br />
amplu grupaj din lirica „incomodului”<br />
Petru M. Haº, dar ºi pe mereu<br />
surprinzãtorul Chris Tanasescu<br />
(care, marturisim, ne enerveaza cu<br />
numele sau nediacritic). Iatã ºi recolta<br />
<strong>de</strong> poezie internaþionalã a acestui<br />
remarcabil numãr: Morten<br />
Sortengaard (Danemarca), Milos<br />
Komadina (Serbia), Aoife Mannix<br />
(Irlanda), Ewa Lipska (Polonia),<br />
Mathura (Estonia), Orcsik Roland<br />
(Ungaria), Johan <strong>de</strong> Boose (Olanda),<br />
Neil Leadbetter (Anglia), la care se<br />
adaugã diafanele, preapudicele<br />
poeme ale distinsului erotoman<br />
franþuz Pierre Louys, în traducerea<br />
orgasmaticã a lui ªerban Foarþã.<br />
Drept încheiere, sã citãm din<br />
editorialul (revista are trei) lui Radu<br />
Vancu Atleþii admiraþiei, în care generaþia<br />
douãmiistã e vãzutã ca o continuatoare<br />
a filiaþiilor începute <strong>de</strong><br />
pre<strong>de</strong>cesori: „Poesis Internaþional e<br />
exerciþiul nostru <strong>de</strong> admiraþie.”<br />
Admirabil.<br />
(A. S.)<br />
131