Ieºirea din literaturã ale ºi sociale, timpii lor, durata <strong>de</strong> realizare” (p.93); „Cetãþean central ºi i<strong>de</strong>al al lumii, Românul o ia frecvent <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte: atât <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte, încât nu mai ajunge la vina individualã, distinctã, clar <strong>de</strong>cupatã” (p.98); „E suficient sã gâdili puþin orgoliul Românului [...] ca sã obþii tot ce vrei <strong>de</strong> la aceastã gazdã generoasã ºi risipitoare, naivã ºi exhibiþionistã, <strong>de</strong> un i<strong>de</strong>alism curat, fãrã vector programatic, cu, doar, mica fixaþie a imaginii sale publice” (p.100); „Comunismul ne-a învãþat cum sã parcurgem distanþa dintre bârfa subþire, inteligentã, spiritualã ºi <strong>de</strong>laþiunea ordinarã. Acum ne strãduim sã facem drumul înapoi” (p.110). Nereuºit mi se pare subcapitolul intitulat „Românul: tablã <strong>de</strong> materii” pentru cã, din dorinþa <strong>de</strong> a sintetiza la maximum trãsãturile <strong>de</strong>finitorii ale românului generic, autorul prezintã o sumã <strong>de</strong> aºa-zise cliºee – toate voit grãitoare –, însã unele dintre ele, rupte din contextul iniþial, nu se muleazã pe un tipic naþional evi<strong>de</strong>nt, fiind mai <strong>de</strong>grabã replici ale unor dialoguri izolate: „mici întârzieri istorice”, „un ego neîncadrabil”, „ori vârful vârfului, ori coada cozii”, „majuscule teribile”, „vitrina cu generozitãþi”, „ulciorul ºi mortul”, „<strong>de</strong> la proiecþie la execuþie”, „eu sunt disponibil”, „confesor unic”, „flux ºi reflux”, „amicul ºi vecinul” º.a.m.d. Cinematograful gol reprezintã, însã, mult mai mult <strong>de</strong>cât atât. Fire introvertitã, autorul foloseºte scrisul ca prilej <strong>de</strong> a-ºi face cunoscute atitudinile legate <strong>de</strong> subiecte arzãtoare ale zilei. Siguranþa cu care criticul literar se pronunþã în probleme aparent exterioare orizontului lui <strong>de</strong> interes face dovada unei personalitãþi iscoditoare, a unei minþi în perpetuã cãutare <strong>de</strong> rãspunsuri. Lui Cristea-Enache nu-i scapã nici scandalurile <strong>de</strong> la ICR, nicj poneiul roz, nici micile mizerii ale audiovizualului românesc, nici apariþiile cinematografice recente; ne povesteºte <strong>de</strong>spre pasiunea vinovatã pentru jocurile <strong>de</strong> strategie <strong>de</strong> pe calculator, <strong>de</strong>spre viciul cafelei, <strong>de</strong>spre muzicã, <strong>de</strong>spre tânãra lui familie etc., toate acestea cu o realã bucurie a împãrtãºirii. Însã niciuna dintre acestea nu capãtã acea surprinzãtoare dimensiune eroticã pe care o gãsim în <strong>de</strong>scrierea unei zile banale din redacþia României literare. Bucata cea mai frumoasã a volumului, numitã Din fotoliul lui Arghezi, e darea <strong>de</strong> seamã a unui martor mut, dar îndrãgostit <strong>de</strong> tot ce se întâmplã în jurul lui. Daniel Cristea-Enache joacã aici rolul invizibilului însetat sã înregistreze conºtiincios gesticulaþia fiecãrei persoane pe care o urmãreºte în simpla ei prezenþã. Personajele <strong>de</strong>scrise aici nu ºtiu cã sunt, pe rând, studiate atent (cu intenþii neinfamante) ºi transformate în tot atâtea ocazii <strong>de</strong> admiraþie: „G. Dimisianu, inspirându-þi încre<strong>de</strong>re ºi când mãnâncã o baclava”, „Adriana Bittel, vorbindu-þi încântatã <strong>de</strong>spre o carte nouã”, „Ioana Pârvulescu, mereu surprinzã- 49
Dan-Liviu Boeriu toare, ieºind din Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei pentru a merge la munte sã se <strong>de</strong>a cu parapanta”, „Mihai Zamfir ºi Nicolae Manolescu, eleganþi ºi când mãnâncã seminþe”, „Marina Constantinescu, omeneascã în cronicile dramatice ºi teatralã în viaþa obiºnuitã”, „Constanþa Buzea, care scrie o poezie spiritualizatã ºi face o minunatã fasole bãtutã” etc. (p.61). Cinematograful gol e rezultatul unor cãutãri introspective ale unei personalitãþi pentru care profesiunea se confundã uneori cu viaþa însãºi. De aceea, la Daniel Cristea-Enache, evadarea din literaturã nu se produce <strong>de</strong>cât cu riscul unei explozii confesive, în care rolul principal nu e jucat <strong>de</strong> criticul literar, ci <strong>de</strong> o persoanã atentã la freamãtul din jur ºi aflatã într-o mereu-la-pândã dispoziþie ludicã. Ceea ce, pentru un critic literar <strong>de</strong> anvergura lui Cristea-Enache, nu e puþin lucru. 50
- Page 1 and 2: Responsabilitatea opiniilor, ideilo
- Page 3 and 4: CUPRINS Editorial Alexandru Seres -
- Page 5 and 6: Alexandru Seres clipã de triumf ex
- Page 7 and 8: Asterisc Gheorghe Grigurcu Poeme 8
- Page 9 and 10: Gheorghe Grigurcu 10 venele mîinii
- Page 11 and 12: Gheorghe Grigurcu 12 ori ca o barz
- Page 13 and 14: Alex Cistelecan perfect funcþional
- Page 15 and 16: Alex Cistelecan me în sine toate a
- Page 17 and 18: Zbor în lumina toamnei
- Page 19 and 20: Daniel Vighi între toate astea ºi
- Page 21 and 22: Daniel Vighi 22 The Kinks - Arthur
- Page 23 and 24: Daniel Vighi niciodatã. Stã în c
- Page 25 and 26: Cãrþile prietenilor Traian ªtef
- Page 27 and 28: Traian ªtef Cum este bokianul trã
- Page 29 and 30: Ioan Moldovan sã dobândeascã un
- Page 31 and 32: Ioan Moldovan extincþiei ºi cu m
- Page 33 and 34: Cronica literarã Alexandru Seres C
- Page 35 and 36: Alexandru Seres toare la adresa vii
- Page 37 and 38: Alexandru Seres de o Franþã murib
- Page 39 and 40: Marius Miheþ anilor`90, cele din a
- Page 41 and 42: Marius Miheþ Alexa împarte cu fie
- Page 43 and 44: Marius Miheþ cia lumi ºi personaj
- Page 45 and 46: Studiu
- Page 47: Dan-Liviu Boeriu fuialã. Dezvãlui
- Page 51 and 52: Lucian Scurtu Poetul este asemenea
- Page 53 and 54: Explorãri Mircea Morariu Securitat
- Page 55 and 56: Mircea Morariu rapid moartea lui No
- Page 57 and 58: Mircea Morariu tã la editura Adev
- Page 59 and 60: Constantin Zaharia þific al lucrã
- Page 61 and 62: Constantin Zaharia vine aceastã fa
- Page 63 and 64: Poeme Ionel Ciupureanu 64 Am fost T
- Page 65 and 66: Ionel Ciupureanu 66 þi-am scuipat
- Page 67 and 68: Ionel Ciupureanu 68 nu ºtiu de ce
- Page 69 and 70: ªtefan Jurcã torul, aºezat pe jo
- Page 71 and 72: Proza Alexandru Muºina Nepotul lui
- Page 73 and 74: Alexandru Muºina „Biftec tartar,
- Page 75 and 76: Alexandru Muºina ridichi ºi vînz
- Page 77 and 78: Alexandru Muºina Dar care ar fi, t
- Page 79 and 80: Compoziþie
- Page 81 and 82: Horia Ungureanu simplul fapt cã as
- Page 83 and 84: Horia Ungureanu nimic. Aºa cã a f
- Page 85 and 86: Horia Ungureanu cenuºiu de afarã)
- Page 87 and 88: Horia Ungureanu din vale”, s-a g
- Page 89 and 90: Horia Ungureanu ezit. Prea m-am în
- Page 91 and 92: Horia Ungureanu Pacea naturii intr
- Page 93 and 94: Meridiane László Krasznahorkai Ta
- Page 95 and 96: László Krasznahorkai Cuvintele, c
- Page 97 and 98: László Krasznahorkai pe gânduri,
- Page 99 and 100:
László Krasznahorkai scund ºi bo
- Page 101 and 102:
László Krasznahorkai asprã, din
- Page 103 and 104:
László Krasznahorkai speteaza în
- Page 105 and 106:
László Krasznahorkai tudine. „D
- Page 107 and 108:
László Krasznahorkai afarã. „D
- Page 109 and 110:
László Krasznahorkai mãcar n-o b
- Page 111 and 112:
László Krasznahorkai cilor la tã
- Page 113 and 114:
László Krasznahorkai lua avânt.
- Page 115 and 116:
In memoriam „O biografie spiritu
- Page 117 and 118:
Constantin Blendea sentimente. Pale
- Page 119 and 120:
Mircea Morariu Gorki” dar ºi cã
- Page 121 and 122:
Mircea Morariu În viziunea lui V.E
- Page 123 and 124:
Cronica teatral[ Mircea Morariu De
- Page 125 and 126:
Mircea Morariu Revelatorul Teatrul
- Page 127 and 128:
Mircea Morariu acasã din nou beat,
- Page 129 and 130:
Revista revistelor anilor scurºi d
- Page 131 and 132:
Aripi
- Page 133 and 134:
Confirmare de primire Memoria ethn
- Page 135:
Lucian Perþa 136 Spre dimineaþã