REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia

ªtefan Jurcã
torul, aºezat pe jos, deseneazã pe o hîrtie un crucifix. Va trebui sã fie înconjurat
pe deasupra de jumãtate de roatã. Crucea în rostogolire devine
roatã, dar ºi protejeazã îmbinãrile. Sã doborîþi lemne. Sã le aduceþi pe
locul stabilit, sã stea sã se usuce. Lemnul lucreazã ºi dupã ce este coborît
la pãmînt.
Sãtenii se cam codeau. Ar fi dorit poate o zidire modernã, din piatrã
ºi var. Pictorul visa una de lemn, ca în Maramureº. Dar e cam gata cu
moda în lemn, pãreau sã spunã feþele lor nedecise.
— Eu voi pleca în Spania. Am sã vã aduc de acolo modele de biserici...
Pe-acolo lãcaºurile de cult se construiesc din piatrã. În Franþa se fac
din zid. La noi ar fi bine sã fie din lemn pentru cã lemn avem destul. Cît
de greu se vor transporta aici piatra, nisipul, varul ºi cimentul... animalele
urcã anevoie în aceste locuri.
— Noi am avea cai ºi boi, cã noi lucrãm la pãdure, încercã unul...
Pãrintele Langa se prezintã ca preot în comuna apropiatã. Venise
pentru cã îl cunoaºte pe pictor. Se conveni sã se aducã lemne, mai întîi
pentru crucifix care va sfinþi locul. Aflãm cã aici nu fusese bisericã
niciodatã. Azi nu este greu de ºtiut, pentru cã este cãtun, casele sînt rãsfirate
ºi creºtinii se rugau prin satele vecine, unde aflau lãcaºuri de cult.
Aveau ºcoalã în sat. Învãþãtorul va umbla dupã aprobãri, la organe. Primul
secretar de judeþ, de la Bistriþa era maramureºean, deºi numele lui
nu spunea asta.
Poetul nu mai avea rãbdare. Sãtenii scoaserã glaja de pãlincã. Era
post, dar se putea „cãlca” pentru drumari. Trebuiserã sã taie ºi un porc,
fusese atacat de urs. Aºa s-a nimerit. Mãcar ºoferul sã ia o oalã cu smîntînã.
Nimic...pictorul era de neînduplecat. Se încrunta la poet care
sfîrºea paharele cu grabã. Afarã se fãcuse întuneric, aºa cum vine
întunericul la munte, brusc ºi consistent. Ameninþãtor. Foºnete de pãsãri
cãutîndu-ºi cuibul, frunzele miºcîndu-se ca într-un dans. Pãrintele ºia
lepãdat patrafirul, fãcuse o scurtã slujbã, sã fie în ceas bun ºi cu noroc.
Închinã ºi el un pahar. Sãtenii îi conduc pînã mai încolo, cãtre satul
Larga. Aici la Moliºet umblã urºii.
70