REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia

Constantin Zaharia
þific al lucrãrii mele de diplomã ºi care avea sã devinã ºi primul meu director
de tezã, cãci am avut doi, unul la Bucureºti ºi altul la Paris. Tema
pe care am propus-o la colocviu nu avea nimic de-a face cu Cioran, însã
ulterior, dupã ce am fost admis, Irina Mavrodin, în calitate de conducãtor
ºtiinþific al tezei pe care urma sã o pregãtesc, a fost cea care mi-a sugerat
sã-l abordez pe autorul Tratatului de descompunere din punctul
de vedere al scriiturii, un concept barthes-ian care se mai bucura de o anumitã
vogã.
La numai câteva sãptãmâni dupã aceea aveam sã iau trenul spre
Paris, pentru a mã prezenta la Ecole des Hautes Etudes en Sciences
Sociales, ca bursier al guvernului francez, pentru a pregãti o diplomã de
studii aprofundate, sub conducerea lui Gérard Genette. Tema pe care
am ales-o de comun acord cu acesta din urmã a fost problematica scriiturii
fragmentare la Cioran. Am obþinut D.E.A. (Diplôme d’Etudes
Approfondies) în toamna anului 1991.
Cam în felul acesta a început interesul meu pentru Cioran, pe care îl
citisem de altfel încã din anul doi de facultate, pe sub mânã, fireºte.
Alexandru Seres: Ne puteþi relata împrejurãrile în care aþi ajuns
sã vã stabiliþi în Franþa? Cât de mult a contat pasiunea pentru
Cioran în luarea acestei decizii?
Constantin Zaharia: Nu m-am stabilit în Franþa din pricina lui
Cioran. Mai întâi, în Franþa am revenit cu o anume regularitate, uneori
pentru perioade destul de lungi. Între 1993 ºi 1996 am pregãtit ºi susþinut
teza de doctorat la E.H.E.S.S. sub conducerea Irinei Mavrodin ºi a lui
Yves Hersant. Apoi, dupã ce am fost numit lector la Catedra de francezã
de la Universitatea Bucureºti, am beneficiat de burse de cercetare postdoctorale
care mi-au dat posibilitatea sã mã dedic lui Cioran (ºi nu
numai) vreme îndelungatã. De fapt, m-am stabilit în Franþa prin cãsãtorie,
în anul 2005. La acea datã mai eram încã lector la Facultate, dar mã
întorsesem la E.H.E.S.S. din Paris ca profesor invitat, pentru doi ani, cu
o temã de cercetare legatã de scriitorii români de limbã francezã (Cioran,
Ionesco, Princesse Bibesco º. a.).
Alexandru Seres: Cum aþi ajuns la manuscrisele lui Cioran?
Aveaþi cunoºtinþã despre existenþa, la biblioteca Jacques Doucet,
a acestor manuscrise, la momentul apariþiei volumului De la
France, în 2009?
Constantin Zaharia: ªtiam din auzite cã manuscrisele lui Cioran
au fost depuse de Simone Boué la Bibliothèque Littéraire Jacques
Doucet. Într-un mediu restrâns, cum este cel al specialiºtilor în opera lui
60