REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia
REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia
REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Daniel Vighi<br />
niciodatã. Stã în camera din Samarkand Hotel at 22 Lansdowne<br />
Crescent in London în noaptea morþii ºi-ºi aminteºte exact cînd<br />
împlinise treisprezece ani. Numai cã nu asta e acu, nu îl mai intereseazã<br />
înainte <strong>de</strong> toate ce a fost atunci, la urma urmelor cine mai<br />
poate ºti, el în mod sigur nu. Oricum poate spune cu mîna pe<br />
inimã, aºa turtit cum este, cã douã au fost minunile vieþii lui. Numai<br />
douã. Acu însã stã turtit fleaºcã dupã isprãvile ultimelor zile, <strong>de</strong> la<br />
concertul din insula aceea, s-o ia dracu. Sã fie acasã la Monika acum<br />
în aceastã dupã amiazã? Sã fie la hotelul Samarkand? Oriun<strong>de</strong> este,<br />
singur se þine. În ultima vreme se pier<strong>de</strong> tot mai mult în acid, în<br />
bãuturi, zile, nopþi se amestecã anapoda, nu le mai dã <strong>de</strong> capãt, bine<br />
cã a isprãvit cu trambaleala <strong>de</strong> pe uliþa 52 West 8th un<strong>de</strong> e studioul.<br />
— Hei, bãiete, strigã tatãl lui Jimi Hendrix în vremea <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>mult; el e puºti ºi se uitã cum stã la masã lîngã o sticlã <strong>de</strong> vin, e<br />
praf ºi-i fluturã pe dinainte scula aceea, ukulele: o vrea, îl întreabã<br />
ºi Jimi se bleoj<strong>de</strong>ºte la ea. Ukulele are un gît lung, foarte lung: o<br />
vrea! O vrei bãiete, îl întreabã ºi abia cã se þine pe scaun, a venit <strong>de</strong><br />
un<strong>de</strong>va, <strong>de</strong> la un birt <strong>de</strong> prin împrejurimi. Al – tatãl sãu – este posac<br />
<strong>de</strong> felul lui, un fost grãdinar posac ºi ursuz, ºi cînd e beat e ºi mai ºi,<br />
e ca o zi ploioasã <strong>de</strong> iarnã din vremurile lui Civil War, la început <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cembrie o-mie-optsute-ºai’-º-unu, cînd s-au încãierat unioniºtii cu<br />
sudiºtii, ºi triburile cherokee s-au vîrît ca o muscã în iaurtul împuþit<br />
al nenorocirilor acelora aºa cã, prin þinutul Bird Creek, chiar lîngã<br />
un frumos rîu cu ape verzui-albastre au murit mii <strong>de</strong> cherokeezi<br />
<strong>de</strong>geaba. Tot atunci unii au <strong>de</strong>zertat, alþii s-au dus la nenorociþii <strong>de</strong><br />
yankei, precum generalul <strong>de</strong> brigadã Albert Pike, comandant în<br />
exerciþiu din partea sudiºtilor, era asemenea lui Al în vremea cînd<br />
tocmai vine beat acasã, la exact nouãzeci ºi patru <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> atunci,<br />
în iarna anului 1955 <strong>de</strong> care-ºi aduce aminte în anul 1970, în dupã<br />
amiaza <strong>de</strong> 17 septembrie. De toate astea îºi aduce aminte Jimi, acasã<br />
la Monika, sau nu, în odaia hotelului Samarkand în care i se aratã Al<br />
posac, fãcut pulbere, clãtinîndu-se mai abitir <strong>de</strong>cît un paraºutist la<br />
nenorociþii ãia <strong>de</strong> Screaming Eagles, divizia 101, trupe aeropurtate<br />
ale armatei americane în care James Marshall – Jimi <strong>de</strong> mai tîrziu –<br />
va fi sã fie peste ani. Aºa se legãna prin casã Al, cum se va legãna<br />
James prin aer, acolo la Screaming Eagles, începînd din iarna anului<br />
1961. La dracu’ cu toate astea! Mergeþi la dracu, spune rahaturilor<br />
ãstora sentimentale, ar vrea s-o strige pe Monika, este în<br />
camera ei un<strong>de</strong>va prin Londra în smogul ãsta împuþit, e cu prietena<br />
lui ºi se simte a dracului <strong>de</strong> rãu, toate nebuniile astea, tot eºecul<br />
24