REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia

Alexandru Muºina
„Biftec tartar, Dragolea-Drãculea, Boboieru- Drãculea...”. Computerul
cerebral i se blocase din nou ºi nu mai rula decît „biftec tartar, Dragolea-
Drãculea, Boboieru-Drãculea, biftec tartar...”
– Alaltãieri am stat de vorbã toatã noaptea pe chat cu ea – a auzit
Fifi, ca printr-un perete de vatã, vocea lui Remus – ºi mi-a spus cã a fost
miºto ºi cã nu-i pare rãu deloc, deºi acum toþi se uitã la ea cam ciudat, cã
de ce ºi-a tras-o cu un român. Dacã ar fi fost cu un englez sau francez sau
american, mai mergea... But fuck them all!...”
Totuºi, a reînceput sã gîndeascã Fifi, cît o fi el de ciudat, romul, sau
þiganul de Elvis Boboieru nu s-ar fi apucat, aºa, netam-nesam, sã abordeze
un necunoscut. ªi-apoi, povestise ceva de Braºov ºi de o fatã datã
spre adopþie cînd era micã... Nu, nu putea fi mama lui, deºi ca vîrstã se
cam potrivea... Deºi... Dinspre partea ei, aparent, n-aveau nici o rudã.
Ciudat! Dinspre partea tatãlui, «ramura ardeleanã», cum îi spunea mama
lui, erau destule, ba chiar cu asupra de mãsurã, încrengãturi peste
încrengãturi, de numai ea le ºtia rostul.”
– Cînd m-am întors de la piaþã, luasem ºi ºase baclavale de la cofetãria
de la parterul blocului, Sabina, o ºtii, Sabina Tureac, a terminat acum
doi ani, þi-a fost ºi þie studentã, mã aºtepta în cada de baie, plinã cu
spumã, ca-n filme, goalã toatã... ªi cu lumînãri, beþiºoare aromate, tot tacîmul...
Instantaneu am avut o erecþie. Am lãsat plasa jos ºi, în doi timpi
ºi trei miºcãri, ca la armatã, m-am dezbrãcat ºi eu ºi-am intrat peste ea...
„Dar nu, era imposibil! Mama lui i-ar fi spus pînã acum, n-avea de
ce sã se mai ascundã... Comunismul dispãruse, el nu mai era un copil, ci
semiotician, putea sã înþeleagã orice, oricît de complicat. Dacã l-a înþeles
pe Proust, îºi luase ºi doctoratul, putea sã semiotizeze orice, chiar ºi
situaþiile, întîmplãrile cele mai puþin probabile, ilogice chiar. Doar
William Huxley a demonstrat: „Acolo unde sfîrºeºte logica, începe cu
adevãrat semioza.”. Urmaºul lui Vlad Þepeº, vampir... sau, mã rog, un fel
de vampir... El, Fifi, ar fi fost în stare sã dea un sens la tot, dacã ºi mama
lui... Aveau dreptate în filmele americane: nu ajunge o singurã depoziþie,
e nevoie de minimum douã surse creditabile...”
– ...Nu mã mai puteam opri... Am mai fãcut-o încã o datã ºi pe gresia
din baie, eram excitat la maximum ºi în formã, tocmai mã întorsesem
de la un stagiu de tai-chi de la Olãneºti, încãrcat de energie, Sabina a
fãcut ochii mari, nu-i venea sã creadã, ºi-a început sã-mi zicã, printre
gemete, cred c-am fãcut sã iasã la suprafaþã gena ei moldavã: „ªe-mi plaºi,
ºe-mi plaºi! ªi mai gîdilã-mã cu acele, zmieule!”. ªi chiar cã mã simþeam
ca un zmeu... Dupã ce-am terminat acolo, am luat-o în braþe ºi-am dus-o
în dormitor, unde iar...
74