REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia

More documents

Recommendations

Info

ticeauºist program al postului, Actualitatea româneascã, în iulie 1981, moartea mai mult decât suspectã a trei directori –Noel Bernard în decembrie 1981, Mihai Cismãrescu (Radu Gorun) în februarie 1983 ºi Vlad Georgescu în noiembrie 1988, cu toþii rãpuºi de cancer, o boalã cu o incidenþã fãrã corespondent în celelalte Departamente. Cum aceastã succesiune de fapte nu a primit niciodatã explicaþii limpezi, cum atât Serviciile americane (mai cu seamã FBI) cât ºi feluriþii directori ai serviciilor secrete din România post-comunistã au preferat sã vorbeascã mai degrabã cu jumãtate de gurã despre ele, lãsând mai totdeauna impresia cã ºtiu mai mult decât vor ori pot sã dea în vileag, o carte scrisã de cel însãrcinat direct cu paza Studiourilor dar ºi a celor ce pregãteau în ele difuzarea emisiunilor nu putea fi aºteptatã decât cu maxim interes. Cartea a apãrut în fine în luna noiembrie 2011 la Editura Adevãrul ºi se numeºte Securitatea contra Radio Europa liberã. Cartea lui Richard Cummings e, într-o oarecare mãsurã, ceva mai mult decât promite titlul. ªi aceasta fiindcã în douã dintre capitolele ei (Nume de cod “Piccadilly”. Asasinarea lui Gheorghi Markov ºi Agentul KGB Oleg Tumanov) volumul istoriseºte, cu destule amãnunte, operaþiuni împotriva postului de radio Libertatea ori a unor angajaþi ai acestuia puse la cale de alte servicii secrete comuniste decât Securitatea românã. E vorba despre afacerea îndeobºte cunoscutã sub numele de Umbrela bulgãreascã ce a avut ca urmare asasinarea unui binecunoscut scriitor disident, colaborator de la Londra al Departamentului bulgar ºi despre infiltrarea spectaculoasã a Departamentului rus al postului cu un agent KGB, care a izbutit sã acceadã pânã la rangul de redactor ºef în ierarhia Radioului. Din pãcate însã, în cea mai consistentã parte a ei, cartea se situeazã, cel puþin pentru mine, mult sub aºteptãri. Securitatea contra Radio Europa Liberã e, dupã pãrerea mea, mai curând, un act de penitenþã Explorãri personalã a lui Richard Cummings, un fel de timid ºi cvasi-ratat Adio, domnule Mãgureanu! Spun ºi scriu aceasta fiindcã, la un moment dat, îmediat dupã o vizitã la Bucureºti ºi o întrevedere urmatã de câteva schimburi de scrisori cu fostul director al Serviciului român de informaþii, Virgil Mãgureanu, toate consumate în 1992 ºi imediat dupã acel an, Richard Cummings a preluat cam pe nemestecate o seamã de informaþii cu caracter evident orientat servite de Virgil Mãgureanu, informaþii ce au creat o serie de suspiciuni, niciodatã suficient documentate, multe vãdit fanteziste, despre unii dintre cei mai cunoscuþi angajaþi ai Departamentului românesc al Europei Libere. Iar cum în primii ani de dupã 1990, noile autoritãþi de la Bucureºti nu s-au bucurat deloc de simpatia Europei libere, care le-a comentat în mod critic acþiunile, spre deloc disimulata lor iritare, nu e nicidecum exclus ca intoxicarea lui Virgil Mãgureanu ºi preluarea ei de cãtre Richard Cummings sã fi avut consecinþe mult mai serioase decât cele asupra unor destine ori persoane. Dupã un sumar istoric al celor douã posturi de radio ºi dupã ce reaminteºte performanþele de audienþã ale Europei libere în Blocul comunist- Departamentul românesc fiind cel mai de succes ºi, cu siguranþã, cea mai reuºitã acþiune de politicã externã a SUA în þara noastrã- volumul lui Richard Cummings prezintã cu lux de amãnunte povestea atentatului cu bombã de la 21 februarie 1981, comis din ordinul lui Nicolae Ceauºescu de Carlos ªacalul (e, în opinia mea, cel mai documentat capitol din carte), înfãþiºeazã cu prudenþã istoria încã încâlcitã din jurul lui Emil Georgescu ºi a ceea ce s-a întâmplat în dimineaþa lui 28 iulie 1981 ºi dupã aceea, istoriseºte, fructificând, din câte mi-am dat seama, în bunã mãsurã cercetãrile lui Nestor Ratesh, povestea tragicã a lui Vlad Georgescu, mort de cancer la scurtã vreme dupã ce a decis serializarea pe unde a cãrþii Orizonturi roºii a fostului general de Securitate Ion Mihai Pacepa, expediazã nepermis de 55
Mircea Morariu rapid moartea lui Noel Bernard. E drept, lipsa de aprofundare a unor episoade nu poate fi pusã în sarcina exclusivã a semnatarului cãrþii, atâta vreme cât arhivele fostului DIE (CIE) sunt încã aproape inaccesibile, ori cât timp nici americanii nu au fost din cale afarã de dornici sã dea publicitãþii tot ceea ce se pare cã ºtiu, ºi asta din considerente de un pragmatism minor, dacã nu chiar derizoriu sau dezgustãtor. O dozã de superficialitate îi este imputabilã lui Richard Cummings însuºi. Bunãoarã, autorul cãrþii îl pomeneºte doar în treacãt pe Konrad - Ivan Deneº, singura persoanã despre care existã dovezi certe cã a fost infiltratã cu succes, cel puþin pentru o vreme, în rândurile personalului redacþional al Europei libere în limba românã, fãrã a da un minumum necesar de detalii. Cert e cã ºi dupã apariþia acestei cãrþi suntem extrem de departe de a avea o imagine clarã a amplorii operaþiunilor Securitãþii române împotriva Departamentului românesc al postului de radio Europa liberã. Pãcat. Stãpânul secretelor lui Ceauºescu – I SE SPUNEA MACHIAVELLI ªtefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea 56 Cine a citit cartea lui Tzvetan Todorov Memoria rãului, ispita binelui - O analizã a secolului, apãrutã în traducere româneascã în anul 2002 la Editura Curtea veche, îºi aminteºte, fãrã îndoialã, despre utila distincþie dintre martor, istoric ºi comemorator, fãcutã de celebrul teoretician francez de origine bulgarã. Ca ºi despre pertinentele observaþii ale acestuia despre condiþia ºi limitele importanþei martorului în contextul discursului istoric. Participant direct, implicat în desfã- ºurarea evenimentelor,ori doar privitor de departe-aproape al acestora, martorul cade, în mod fatal, pradã subiectivitãþii sale. Prin amintirile sale el recheamã trecutul, ºi, în acelaºi timp, îºi recompune propria identitate. Ceea ce poate fi ºi în ajutorul, dar ºi în defavoarea istoricului profesionist ºi în reconstituirea cât mai onestã ºi realã a adevãrului istoric. ªtiind toate acestea, am citit cu crescut interes cartea cu supratitlul - Stãpânul secretelor lui Ceauºescu - titlu - I se spunea Machiavelli - ºi subtitlu – ªtefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea, apãrutã în anul 2011 la Editura Adevãrul. Substanþa ei o constituie un lung interviu pe care o cercetãtoare, specializatã în astfel de întreprinderi - e vorba despre Lavinia Betea -, i-l ia unui personaj-cheie al fostei nomenclaturi comuniste- ªtefan Andrei - vreme îndelungatã ºef al Secþiei Relaþii Externe al PCR, ministru de Externe (1977-1985), iar mai apoi viceprim-ministru însãrcinat cu comerþul exterior, dar ºi cu plata datoriei externe în timpul guvernãrii lui Nicolae Ceauºescu. Om care, neîndoielnic, ºtie multe ºi e mândru de asta, care, aºa dupã cum declarã încã din primele pagini ale lucrãrii n-ar vrea sã plece de pe lumea asta fãrã sã ne împãrtãºeascã ceea ce ºtie, dar care se face cã nu ºtie cã era poreclit Machiavelli nu pentru altceva decât spre a adãuga ºiret cã mai nimeni din nomenclaturã nu a citit scrierile acestuia. Pânã la un punct, cartea funcþioneazã drept o scriere-replicã la celebra Orizonturi roºii a lui Ion Mihai Pacepa, nu pen-
Page 1 and 2:
Responsabilitatea opiniilor, ideilo
Page 3 and 4: CUPRINS Editorial Alexandru Seres -
Page 5 and 6: Alexandru Seres clipã de triumf ex
Page 7 and 8: Asterisc Gheorghe Grigurcu Poeme 8
Page 9 and 10: Gheorghe Grigurcu 10 venele mîinii
Page 11 and 12: Gheorghe Grigurcu 12 ori ca o barz
Page 13 and 14: Alex Cistelecan perfect funcþional
Page 15 and 16: Alex Cistelecan me în sine toate a
Page 17 and 18: Zbor în lumina toamnei
Page 19 and 20: Daniel Vighi între toate astea ºi
Page 21 and 22: Daniel Vighi 22 The Kinks - Arthur
Page 23 and 24: Daniel Vighi niciodatã. Stã în c
Page 25 and 26: Cãrþile prietenilor Traian ªtef
Page 27 and 28: Traian ªtef Cum este bokianul trã
Page 29 and 30: Ioan Moldovan sã dobândeascã un
Page 31 and 32: Ioan Moldovan extincþiei ºi cu m
Page 33 and 34: Cronica literarã Alexandru Seres C
Page 35 and 36: Alexandru Seres toare la adresa vii
Page 37 and 38: Alexandru Seres de o Franþã murib
Page 39 and 40: Marius Miheþ anilor`90, cele din a
Page 41 and 42: Marius Miheþ Alexa împarte cu fie
Page 43 and 44: Marius Miheþ cia lumi ºi personaj
Page 45 and 46: Studiu
Page 47 and 48: Dan-Liviu Boeriu fuialã. Dezvãlui
Page 49 and 50: Dan-Liviu Boeriu toare, ieºind din
Page 51 and 52: Lucian Scurtu Poetul este asemenea
Page 53: Explorãri Mircea Morariu Securitat
Page 57 and 58: Mircea Morariu tã la editura Adev
Page 59 and 60: Constantin Zaharia þific al lucrã
Page 61 and 62: Constantin Zaharia vine aceastã fa
Page 63 and 64: Poeme Ionel Ciupureanu 64 Am fost T
Page 65 and 66: Ionel Ciupureanu 66 þi-am scuipat
Page 67 and 68: Ionel Ciupureanu 68 nu ºtiu de ce
Page 69 and 70: ªtefan Jurcã torul, aºezat pe jo
Page 71 and 72: Proza Alexandru Muºina Nepotul lui
Page 73 and 74: Alexandru Muºina „Biftec tartar,
Page 75 and 76: Alexandru Muºina ridichi ºi vînz
Page 77 and 78: Alexandru Muºina Dar care ar fi, t
Page 79 and 80: Compoziþie
Page 81 and 82: Horia Ungureanu simplul fapt cã as
Page 83 and 84: Horia Ungureanu nimic. Aºa cã a f
Page 85 and 86: Horia Ungureanu cenuºiu de afarã)
Page 87 and 88: Horia Ungureanu din vale”, s-a g
Page 89 and 90: Horia Ungureanu ezit. Prea m-am în
Page 91 and 92: Horia Ungureanu Pacea naturii intr
Page 93 and 94: Meridiane László Krasznahorkai Ta
Page 95 and 96: László Krasznahorkai Cuvintele, c
Page 97 and 98: László Krasznahorkai pe gânduri,
Page 99 and 100: László Krasznahorkai scund ºi bo
Page 101 and 102: László Krasznahorkai asprã, din
Page 103 and 104: László Krasznahorkai speteaza în
Page 105 and 106:
László Krasznahorkai tudine. „D
Page 107 and 108:
László Krasznahorkai afarã. „D
Page 109 and 110:
László Krasznahorkai mãcar n-o b
Page 111 and 112:
László Krasznahorkai cilor la tã
Page 113 and 114:
László Krasznahorkai lua avânt.
Page 115 and 116:
In memoriam „O biografie spiritu
Page 117 and 118:
Constantin Blendea sentimente. Pale
Page 119 and 120:
Mircea Morariu Gorki” dar ºi cã
Page 121 and 122:
Mircea Morariu În viziunea lui V.E
Page 123 and 124:
Cronica teatral[ Mircea Morariu De
Page 125 and 126:
Mircea Morariu Revelatorul Teatrul
Page 127 and 128:
Mircea Morariu acasã din nou beat,
Page 129 and 130:
Revista revistelor anilor scurºi d
Page 131 and 132:
Aripi
Page 133 and 134:
Confirmare de primire Memoria ethn
Page 135:
Lucian Perþa 136 Spre dimineaþã
show all

REDACÞIA - Revista de Cultura Familia - Revista Familia

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?