guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

Recommendations

Info

2.4 Provocarea Este posibil ca abordarea incluzivã sã faciliteze îndepãrtarea barierelor cu care se confruntã elevii „dificili“? Texte auxiliare • Lectura 6.8 din acest Ghid oferã explicaþii mai detaliate cu privire la barierele în învãþare ºi elementele esenþiale pe tema diferenþierii curriculumului ºi a folosirii evaluãrii pentru sprijinirea depãºirii barierelor în învãþare. • Pentru sfaturi practice ºi metodologice mai detaliate despre curriculum ºi evaluare, puteþi consulta Ghidurile 3, 4, 5 ºi 7. • Ghidul 6 conþine sfaturi practice despre colaborarea cu comunitãþile în vederea depãºirii barierelor din calea participãrii la educaþie. Cum putem ajuta elevii sã depãºeascã barierele în învãþare? Clarificãri conceptuale Abordarea incluzivã susþine cã ºcolile au responsabilitatea de a-i ajuta pe elevi sã depãºeascã barierele din calea învãþãrii ºi cã cei mai buni profesori sunt aceia care au abilitãþile necesare pentru a-i ajuta pe elevi sã reuºeascã acest lucru. Abordarea tradiþionalã Prioritatea o constituie „elevii buni“. Dacã un elev se confruntã cu bariere în învãþare deoarece pãrinþii sãi nu au urmat o ºcoalã ºi îl încurajeazã sã lipseascã de la ºcoalã, nu poate face faþã curriculumului, este paralizat de emoþii sau înfruntã alte situaþii …. este problema elevului. ªcolile sunt judecate dupã rezultatele obþinute de cei mai buni elevi (de exemplu, la olimpiade). Cei mai buni profesori sunt cei care au rezultate bune cu cei mai buni elevi. 18 EDUCAÞIA INCLUZIVÃ. CONCEPTE, POLITICI ºI ACTIVITÃÞI ÎN ºCOALA INCLUZIVÃ Abordarea incluzivã Toþi elevii sunt consideraþi la fel de importanþi. Colaboreazã cu pãrinþii ºi cu comunitatea pentru a îmbunãtãþi frecvenþa ºi a reduce abandonul. Creeazã un mediu afectiv pozitiv în care elevii au încredere în profesorii lor ºi care se adapteazã la nevoile elevilor.“ ªcolile sunt judecate dupã progresul înregistrat de toþi elevii. Cei mai buni profesori sunt cei care îi ajutã pe toþi elevii sã înregistreze progrese.
Pentru a-i ajuta pe elevi sã depãºeascã barierele din calea participãrii lor la educaþie, putem stabili relaþii de colaborare cu autoritãþile locale, pãrinþii ºi reprezentanþii comunitãþii. Putem dezvolta un mediu afectiv pozitiv, marcat de grija pentru colegi, în care elevii sã poatã discuta cu lejeritate despre dificultãþile pe care le pot întâlni ºi sã aibã curaj sã cearã ajutor. Putem avea aºteptãri înalte, dar realiste cu privire la rezultatele tuturor elevilor ºi putem recunoaºte ºi valoriza chiar ºi micile progrese pe care le înregistreazã aceºtia – ajutând astfel la dezvoltarea motivaþiei elevilor. Putem aborda metodologia predãrii diferenþiate care le permite elevilor sã atingã obiectivele de învãþare în ritmuri diferite ºi asigurã cã elevii nu rãmân în urmã ºi cã ei nu devin descurajaþi. Putem folosi evaluarea autenticã; autoevaluarea realizatã de fiecare elev în parte pornind de la o serie de întrebãri precum „ce am învãþat eu astãzi?“ ºi „la ce am nevoie de ajutor?“ poate ajuta elevii sã se orienteze, sã identifice cum îi poate ajuta profesorul sau colegii atunci când se confruntã cu o barierã în învãþare. Putem evalua progresul înregistrat de fiecare elev pornind de la un punct de referinþã în evoluþia lui ºcolarã. Ne putem schimba perspectiva asupra a ceea ce înseamnã un elev „bun“ prin aprecierea efortului mai presus depus de acesta ºi nu de performanþa realizatã. Sfaturi practice Soluþii posibile • Colaboraþi cu un mediator ºcolar care vã poate ajuta sã identificaþi ºi sã analizaþi barierele din calea participãrii la educaþie ºi care poate lucra împreunã cu ºcoala ºi familiile pentru a elabora strategii de depãºire a acestor bariere. • Dacã din cauza unei boli un elev lipseºte de la ºcoalã o perioadã, încercaþi sã asiguraþi „atractivitatea socialã“ a ºcolii. Îndemnaþi elevii sã îi trimitã informaþii periodice despre ceea ce s-a mai întâmplat la ºcoalã ºi mesaje de încurajare pentru a-i reaminti elevului absent cã prietenii lui îl aºteaptã cu nerãbdare. • În instruirea elevilor care se confruntã cu dificultãþi, adaptaþi metodele de predare la nevoile acestora. Cereþi elevilor sã realizeze proiecte pe teme care prezintã interes real pentru ei. • Elaboraþi în jurul aceluiaºi concept, cheie un set de sarcini de grade de dificultate diferite. Invitaþi elevii care au finalizat o sarcinã sã treacã mai departe la nivelul urmãtor. • Încurajaþi elevii sã se sprijine unii pe ceilalþi. Chiar ºi cu un curriculum diferenþiat, elevii care progreseazã mai repede se pot plictisi uneori - dar acestora le poate face plãcere sã-ºi asume rolul de profesor, lucru care le poate dezvolta abilitãþile de reflecþie asupra cunoºtinþelor lor din perspective diferite („Nu, nu reuºesc sã mã fac înþeles. Cum îi mai pot explica acest lucru lui Viorel? ªtiu, voi folosi exemplul unui joc de fotbal.“). • Folosiþi teste pentru a cunoaºte punctul de la care pornesc elevii care se confruntã cu dificultãþi. Implicaþi în aceastã evaluare formativã ºi elevul. Discutaþi cu el unde se situeazã ºi pânã unde îºi propune sã evolueze în urmãtorul interval de timp. • Ajutaþi elevii sã-ºi stabileascã propriile obiective de învãþare. Propuneri de activitãþi La sfârºitul orelor, cereþi elevilor sã discute în perechi pe baza urmãtorului plan de întrebãri: • Ce am învãþat astãzi? • Ce am fãcut bine? • De ce nu sunt sigur? • Unde am nevoie de ajutor? • Despre ce vreau sã cunosc mai multe? • La ce voi lucra în continuare? Reflecþie ºi acþiune Gândiþi-vã la ceva ce aþi reuºit sã învãþaþi deºi uneori aþi întâmpinat dificultãþi (sã ºofaþi, sã înotaþi, sã lucraþi pe calculator, sã vorbiþi o limbã strãinã, sã cântaþi la un instrument etc.) Cum v-aþi menþinut motivaþia pentru a continua învãþarea? Ce consideraþi cã a fost dificil? V-a ajutat cineva când aþi întâmpinat dificultatea? Ce a fãcut respectiva persoanã? Aþi depãºit unele dificultãþi ºi singur? Ce v-a ajutat? Aþi început vreodatã sã învãþaþi ceva, dar v-aþi pierdut motivaþia ºi aþi renunþat? Reflectaþi asupra motivelor pentru care s-a întâmplat acest lucru. Cum puteþi sã-i ajutaþi pe elevii dvs. sã-ºi depãºeascã barierele în învãþare? 2. CUNOºTINÞE DE BAZÃ PENTRU TOÞI 19
Page 1 and 2: Uniunea Europeanã • Ministerul E
Page 3 and 4: Cuprins Cuvânt înainte . . . . .
Page 5 and 6: Cuvânt înainte Prezentul ghid est
Page 7 and 8: 1 EDUCAÞIA INCLUZIVÃ ÎN ROMÂNIA
Page 9 and 10: „Abia aºteptam sã ajung la ºco
Page 11 and 12: 2 CUNOªTINÞE DE BAZÃ PENTRU TOÞ
Page 13 and 14: Revizuiþi-vã metodele de predare:
Page 15 and 16: Propuneri de activitãþi Schimbaþ
Page 17: special cu privire la copiii cu nev
Page 21 and 22: Ajutându-i ºi pe alþii sã se pr
Page 23 and 24: 3 CUNOªTINÞE DE BAZÃ PENTRU DIRE
Page 25 and 26: • Politicile ºcolii recunosc rol
Page 27 and 28: Panoul de afiºaj - este sugestiv p
Page 29 and 30: Stilurile de conducere care facilit
Page 31 and 32: 4 COMBATEREA DISCRIMINÃRII 4.1 Cum
Page 33 and 34: • Asiguraþi-vã cã personalul
Page 35 and 36: Identificaþi o nevoie care impune
Page 37 and 38: Puneþi-le întrebãri de tipul:
Page 39 and 40: • cultiva valori cum ar fi deschi
Page 41 and 42: 5 STRATEGII PENTRU CADRELE DIDACTIC
Page 43 and 44: Încurajaþi cooperarea mai degrab
Page 45 and 46: Diversitatea lor este legatã de:
Page 47 and 48: În esenþã, în satisfacerea nevo
Page 49 and 50: 6 LECTURI SUPLIMENTARE 6.1 De ce tr
Page 51 and 52: Este de asemenea important, în caz
Page 53 and 54: Comparaþi aceste douã dialoguri,
Page 55 and 56: Ce înþelegem prin atitudini impli
Page 57 and 58: Banaji, de origine indianã, ºi-a
Page 59 and 60: Dr. John Bargh, de la New York Univ
Page 61 and 62: Lectura 6.3 „DACÃ ÎMI SPUI DEST
Page 63 and 64: testele unor copii ; profesorilor l
Page 65 and 66: puþin de la aceºtia decât de la
Page 67 and 68: Tema: Reflectarea asupra reacþiilo
Page 69 and 70:
Lectura 6.5 De la integrare la incl
Page 71 and 72:
Lectura 6.6 Excluderea copiilor, ti
Page 73 and 74:
se pune la dispoziþie o ofertã cu
Page 75 and 76:
Dreptul la educaþie de masã 10 In
Page 77 and 78:
Incluziunea ca proces 12 Educaþia
Page 79 and 80:
• Localizarea geograficã; elevii
Page 81 and 82:
Nefrecventarea ca barierã în înv
Page 83 and 84:
Diferenþierea înseamnã scoaterea
Page 85 and 86:
Lectura 6.10 „Când bucãtarul gu
Page 87 and 88:
Lectura 6.11 Etosul ºcolii Etosul
Page 89 and 90:
Lectura 6.12 Ce înseamnã conducer
Page 91 and 92:
3. Partenerul Modus operandi Fraza
Page 93 and 94:
SEED (2003) constatã cã indicator
Page 95 and 96:
Faceþi-vã timp pentru a reflecta
Page 97 and 98:
Implicã o surprizã, un rãspuns l
Page 99 and 100:
Lectura 6.15 „Indexul pentru incl
Page 101 and 102:
Aici rolul prietenului cu atitudine
Page 103 and 104:
• Sunt materialele destinate pãr
Page 105 and 106:
M-am speriat, pentru cã aveau o at
Page 107 and 108:
Intimidarea pe criterii rasiste tre
Page 109 and 110:
comentariu negativ în cursul unei
Page 111 and 112:
Deºi ilegalã, segregarea este în
Page 113 and 114:
Angajament egal faþã de performan
Page 115 and 116:
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãr
Page 117 and 118:
7 LISTA DE VERIFICARE A BUNELOR PRA
Page 119 and 120:
1.20 Se monitorizeazã frecvenþa e
Page 121 and 122:
4. Resurse materiale Condiþiile di
Page 123 and 124:
5.23 ªcoala îi poate sfãtui pe p
show all

guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?