guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

Lectura
6.6
Excluderea copiilor, tinerilor ºi adulþilor din oferta educaþionalã de masã este
acum recunoscutã ca discriminare care echivaleazã cu o violare a drepturilor
lor fundamentale. Legislaþia ºi acordurile internaþionale susþin punctul de
vedere conform cãruia segregarea impusã în educaþie este o violare a
drepturilor fundamentale ale copiilor ºi tinerilor.
Legislaþia internaþionalã a drepturilor omului conþine atât interdicþii exprese cât
ºi interdicþii implicite împotriva segregãrii pe motive de rasã, etnie sau
naþionalitate în instituþiile educaþionale. Tratatele internaþionale relevante sunt:
• Convenþia UNESCO împotriva discriminãrii în educaþie (CDE);
• Acordul internaþional asupra drepturilor civile ºi politice (AIDCP);
• Acordul internaþional asupra drepturilor economice, sociale ºi
culturale (AIDESC);
• Convenþia internaþionalã privind eliminarea tuturor formelor de
discriminare rasialã (CEDR);
• Convenþia Naþiunilor Unite asupra drepturilor copilului (CNUDC);
• Convenþia europeanã pentru protecþia drepturilor ºi libertãþilor
fundamentale ale omului (CEDO);
• Convenþia cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale.
România este semnatarã a tuturor acestor tratate. România are de asemenea
prevederi constituþionale care integreazã în mod expres obligaþiile asumate
prin semnarea tratatelor internaþionale în legislaþia internã ºi prevede cã
aceste obligaþii vor înlocui orice prevederi legislative interne contradictorii.
Articolul 6 din Constituþia României prevede cã „Statul recunoaºte ºi
garanteazã persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale dreptul la
pãstrarea, la dezvoltarea ºi la exprimarea identitãþii lor etnice, culturale,
lingvistice ºi religioase.“ ºi cã „mãsurile de protecþie luate de stat pentru
pãstrarea, dezvoltarea ºi exprimarea identitãþii persoanelor aparþinând
minoritãþilor naþionale trebuie sã fie conforme cu principiile de egalitate ºi
de nediscriminare în raport cu ceilalþi cetãþeni români“.
Cauza includerii copiilor cu nevoi speciale a fost susþinutã ºi în Regulile
standard ale Naþiunilor Unite privind asigurarea unor ºanse egale pentru
persoanele cu dizabilitãþi ºi s-a cristalizat în Declaraþia de la Salamanca
(UNESCO, 1994).
Prezentãm alãturat, în rezumat, prevederile unora din convenþiile
internaþionale de bazã ce au legãturã cu educaþia.
Educaþia incluzivã
în contextul
drepturilor omului
Extras din Declaraþia
de la Salamanca
„Principiul cãlãuzitor ce stã la baza
acestui Cadru este acela cã ºcolile
trebuie sã-i primeascã pe toþi
copiii, indiferent de condiþia lor
fizicã, intelectualã, socialã, afectivã,
lingvisticã sau de orice altã naturã.
Trebuie deci sã fie incluºi copii cu
dizabilitãþi ºi copii talentaþi, copii
ai strãzii ºi copiii care muncesc,
copii proveniþi din zone izolate,
din populaþii nomade sau care
aparþin minoritãþilor lingvistice,
etnice sau culturale ºi copii care
provin din alte zone sau grupuri
dezavantajate sau marginalizate...
…Principiul fundamental al ºcolii
incluzive este cã toþi copiii trebuie
sã înveþe împreunã, oricând acest
lucru este posibil, indiferent de
dificultãþile pe care aceºtia le pot
avea sau de diferenþele care pot
exista între ei. ªcolile incluzive
trebuie sã recunoascã ºi sã
rãspundã nevoilor diferite ale
elevilor, þinând cont de existenþa
atât a unor stiluri diferite de
învãþare cât ºi a unor ritmuri
diferite ºi asigurând o educaþie de
calitate pentru toþi prin
intermediul unor curriculum-uri
adecvate, a unor mãsuri
organizaþionale, strategii de
predare, a unui anumit mod de
utilizare a resurselor ºi
parteneriatelor cu comunitãþile din
care fac parte. Trebuie sã existe un
continuum de sprijin ºi servicii
corespunzãtor continuumului de
nevoi speciale întâlnite în fiecare
ºcoalã.“
Declaraþia de la Salamanca ºi
Cadrul de acþiune privind educaþia
pentru nevoi speciale UNESCO (1994)
6. LECTURI SUPLIMENTARE
71