guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

• Localizarea geograficã; elevii care trãiesc în zone urbane sunt mai înclinaþi sã manifeste atitudini pozitive
faþã de ºcoalã decât elevii care trãiesc în afara zonelor orãºeneºti. La baza acestei tendinþe stau deosebirile dintre
mediul urban ºi rural, cu un numãr insuficient de centre de învãþare în zonele rurale, situaþie care are un impact
negativ asupra procesului de învãþare.
• Administraþia; regulamentele ºi practicile ºcolare pot pune probleme familiilor marginalizate, de exemplu,
faptul cã înregistrarea copiilor sau asistarea copiilor la lecþii se bazeazã pe nivelul de pregãtire al pãrinþilor.
Nu este nici o surprizã cã barierele în calea participãrii sunt de puþine ori înlãturate prin simpla creºtere a sumei de
bani acordatã ºcolilor. Este necesar ca resursele sã fie orientate ºi spre elaborarea ºi implementarea unor iniþiative
care sã asiste ºi sã susþinã implicarea elevului în procesul de învãþare ºi sã faciliteze schimbarea atitudinilor elevului,
familiei ºi comunitãþii faþã de educaþie. Exemple de astfel de iniþiative sunt:
• Implicarea în acþiuni împreunã cu familii din comunitãþi marginalizate.
• Comunicarea unor informaþii detaliate privind sprijinul care poate fi oferit familiilor.
• Îndrumarea familiilor în procesul de obþinere a sprijinului disponibil.
• Asistarea familiilor în elaborarea ºi implementarea unor planuri privind educaþia copiilor lor.
• Sprijinirea familiilor pe mãsurã ce acestea câºtigã încredere în capacitatea lor atât de a obþine beneficii din
procesul educaþional, cât ºi de a contribui la acesta.
Odatã cu apariþia modelului „ecosistemic“, se recunoaºte în mare mãsurã importanþa rolului serviciilor de sprijin –
mediatori ºcolari, mentori, servicii sociale, reprezentanþi ai comunitãþii ºi ºcolile însele, ca agenþi activi în punerea
în practicã a acestor iniþiative, împreunã cu necesitatea colaborãrii între instituþii, bazatã pe o viziune comunã
asupra incluziunii tuturor copiilor în sistemul educaþional de masã.
M. Ahuja (Ahuja 2000) sugereazã cã promovarea ºi facilitarea dezvoltãrii profesionale care va pregãti ºcolile pentru
a primi populaþii diverse se poate dovedi cea mai mare provocare adresatã participãrii depline. Multe atitudini ºi
practici actuale se bazeazã pe credinþe culturale adânc înrãdãcinate ce determinã o înþelegere limitatã a nevoilor
elevilor marginalizaþi ºi o puternicã rezistenþã la schimbare.
ªcolile nu îºi propun în mod intenþionat sã ridice bariere în calea învãþãrii. Existã, totuºi elemente care
descurajeazã elevii, care rezultã din atitudinile cadrelor didactice, din sistemul însuºi, din politicile ºi procedurile
ºcolii ºi din abordãrile tradiþionale ale managementului clasei de elevi.
Atitudinile faþã de elevi ºi familii ca bariere în învãþare
ªcolile citeazã în mod tipic caracteristici legate de condiþiile de acasã ºi din familie ale elevilor ca fiind unele din
barierele principale în învãþare. Ca exemple se pot menþiona:
• Resursele financiare ale familiei.
• Atitudinile pãrinþilor faþã de ºcoalã ºi educaþie.
• Starea de sãnãtate ºi nutriþionalã a copilului.
• Stresul cauzat de separarea pãrinþilor sau de familii disfuncþionale.
• Provenienþa dintr-o familie ce cãlãtoreºte mult.
• Începerea ºcolii cu slabe abilitãþi de vorbire, vocabular deficitar ºi insuficienta pregãtire pentru scris-citit.
ªcolile tind sã perceapã elevii care se confruntã cu aceste bariere ca fiind slab motivaþi, supuºi presiunii negative a
pãrinþilor ºi grupului, ca având o frecvenþã redusã la ºcoalã ºi manifestând probleme comportamentale ºi de
control. Din aceste rãspunsuri este clar cã ºcolile întâlnesc cele mai mari dificultãþi atunci când se confruntã cu
bariere pe care le considerã externe ºi cu mult în afara controlului ºcolii – condiþiile de acasã ºi din familia elevului
care afecteazã abilitatea acestuia de a fi complet receptiv la oportunitãþile educaþionale pe care le oferã ºcoala.
Trebuie sã se realizeze aici un echilibru. Cu siguranþã cã ºcolile ºi profesorii nu pot sã rezolve toate problemele
sociale pe care le întâlnesc. Dar cadrele didactice trebuie sã combine o concentrare pe responsabilitãþile lor
profesionale distincte cu dezvoltarea continuã a unui etos tolerant ºi cald care þine seama de nevoile, problemele ºi
istoria de viaþã a tuturor elevilor.
6. LECTURI SUPLIMENTARE
79