guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

Comparaþi aceste douã dialoguri, din care unul poate fi interpretat ca bunãvoinþã, ºi gândiþi-vã la rezultatele lor
probabile pentru Cristina, pãrinþii ºi profesoara ei:
Dialogul 1. O mamã ºi o profesoarã stau nas în nas, cu expresii supãrate, arãtând cu degetul ºi strigând una la
cealalaltã. Cristina este undeva în spate, supãratã.
sau …
„Mi-aþi exclus fetiþa din ora de desen. Sunteþi o profesoarã crudã ºi rea! A
plâns toatã noaptea! Cum puteþi sã-mi discriminaþi fiica în asemenea hal?“
„Nu fac discriminãri împotriva nimãnui! Dacã veneaþi la ºcoalã mai des aþi fi
observat acest lucru! Ce ºtiþi dvs? Nu puneþi niciodatã piciorul în ºcoalã!“
Dialogul 2. Pãrintele este încruntat, dar nu foloseºte un limbaj ostil. Profesoara este supãratã ºi preocupatã, dar
este mai supãratã pe ea decât pe pãrinte. Pãrintele „oglindeºte“ limbajul trupului profesoarei, arãtând cã aceasta
este încântatã de ceea ce aude. Profesoara are o expresie serioasã ºi îºi þine mâna pe braþul pãrintelui. Acesta este un
lucru important pentru pãrinte. Pãrintele zâmbeºte pentru a-i arãta profesoarei bunãvoinþã ºi bune intenþii.
1. „Fiica mea a fost foarte supãratã ºi eu sunt foarte îngrijoratã, deoarece
spune cã nu aþi implicat-o la ora de desen marþea trecutã. Putem discuta
despre cum putem evita ca ea sã se mai supere în felul acesta din nou?“
2. „Îmi pare bine cã aþi venit sã discutaþi cu mine. Aº vrea sã-mi cer scuze.
ªtiu cã nu este o scuzã, dar marþi am avut o zi proastã, nu am observat
cã Cristina ºi-a stricat ultimul creion. Îmi pare rãu cã s-a supãrat aºa.“
3. „Mã voi gândi la ce putem face la ºcoalã pentru a-i aduce Cristinei noi
creioane colorate. Dacã nu putem ajunge la vreun rezultat, atunci voi
organiza o altã activitate de desen în urmãtoarele câteva sãptãmâni,
pentru ca ea sã nu mai fie exclusã“.
4. „Ar fi de ajutor dacã aþi veni la ºcoalã mai des ºi am putea discuta despre
problemele care ar putea interveni, aºa încât Cristina sã nu se mai supere
astfel niciodatã“. „Bine, vãd cã vreþi sã faceþi tot ce este mai bun pentru
Cristina ºi am încredere în dvs. Voi veni sã discutãm împreunã dacã voi
mai avea motive de îngrijorare“.
De-a lungul celor patru cadre, Cristina este vizibilã. În primul cadru, ea este plânsã, dar în urmãtoarele 2, 3, 4 are o
expresie crescândã de încredere ºi veselie.
Construiþi parteneriate cu pãrinþii ºi folosiþi-i pe pãrinþi ca resurse în educaþia copiilor
Folosiþi înscrierea copilului la ºcoalã ca pe o ocazie de a începe un dialog cu familia copilului. Aflaþi lucrurile
importante despre tradiþiile, limba vorbitã ºi istoricul familiei. Explicaþi pãrinþilor cã programul ºcolii promoveazã
incluziunea ºi cã copiii pot veni acasã cu întrebãri despre aspecte privind viaþa ºi istoria familiei ºi îi pot întreba pe
pãrinþi despre poveºti, jocuri, cântece, feluri de mâncare sau îmbrãcãminte tradiþionale. Invitaþi pãrinþii sã vã ajute
– ca experþi consilieri privind familia ºi tradiþiile lor. Dacã pãrinþii nu ºtiu sã citeascã, invitaþi-i sã spunã o poveste,
sã îi înveþe pe copii cântece sau sã îi ajute sã pregãteascã afiºe cu text în mai multe limbi. Invitaþi pãrinþii ºi bunicii
la ºcoalã sã înregistraþi împreunã poveºti pe casete audio. Întocmiþi o fonotecã de poveºti, astfel încât copiii sã
poatã asculta vocile familiare ale membrilor familiilor lor spunând o poveste întregii clase. Invitaþi alþi copii sã
ajute la traducerea casetelor înregistrate în limbile vorbite acasã, în limba românã ºi invers.
Continuaþi sã învãþaþi
Dezvoltaþi-vã abilitãþile de „practician reflexiv“. Citiþi lecturile 6.13 ºi 6.14 pentru a afla despre câteva instrumente
simple care sã vã ghideze în procesul de reflecþie.
6. LECTURI SUPLIMENTARE
53