guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

Acum, încercaþi încã o cerinþã. Nota Bene: atenþie la titluri înainte de a începe – observaþi cã sunt diferite de
cerinþa anterioarã:
Bãrbat sau Familie
Bebeluºi
Iulia
Nicolae
Fabricã
Ocupaþie
Teodor
Cristian
Raluca
Bucãtãrie
Antreprenoriat
Birou
Cristina
Gospodãrie
Laura
Veri
Bunici
Constantin
Cãmin
Cristina
Afacere
Laurenþiu
Femeie sau Carierã
56 EDUCAÞIA INCLUZIVÃ. CONCEPTE, POLITICI ºI ACTIVITÃÞI ÎN ºCOALA INCLUZIVÃ
Aþi observat vreo diferenþã?
Dacã sunteþi ca majoritatea
oamenilor, v-a luat ceva mai mult
sã puneþi cuvântul „fabricã“ în
categoria „Carierã“ când
„Carierã“ era împerecheat cu
„Femeie“ decât atunci când
„Carierã“ era împreunã cu
„Bãrbat“. Aceasta deoarece cei
mai mulþi dintre noi am trãit cu
asocieri mentale puternice între
bãrbãþie ºi conceptele de carierã
decât cu feminitate ºi ideile
asociate de carierã. „Bãrbat“ ºi
„Tehnologie“ merg împreunã în
minþile noastre, la fel cum merg
„Ion“ ºi „Bãrbat“. Dar, atunci
când categoria este „Bãrbat sau
Familie“ trebuie sã ne oprim ºi sã
ne gândim – chiar ºi dacã pentru
o miime de secundã – înainte de a
decide ce sã facem cu un cuvânt
precum „Gospodãrie“.
Testele de Atitudine Implicitã se ghideazã dupã acelaºi principiu, dar sunt administrate de un computer, iar timpii
de rãspuns sunt mãsuraþi. Aceste mãsurãtori sunt utilizate pentru a da celui care dã testul o notã.
Deci, de exemplu, dacã v-a luat ceva mai mult sã completaþi ultima cerinþã, scorul dvs ar trebui sã arate cã
dispuneþi de o asociere moderatã între bãrbaþi ºi forþa de muncã. Dacã v-a luat mult mai mult, scorul dvs trebuie
sã arate cã, atunci când vã gândiþi la oamenii care muncesc ºi au o carierã, faceþi o asociere puternicã cu bãrbaþii.
Psihologul american Mahrazin Banaji a studiat atitudinile implicite în ultimii 20 de ani ºi rezultatele ei aratã cã noi
toþi avem prejudecãþi. Adesea nu le acceptãm, pentru cã nici mãcar nu ºtim cã ele existã. Banaji, cu colaboratorii
sãi Anthony Greenwald ºi Brian Nosek de la Yale University, au dezvoltat Testul Atitudinii Implicite pe bazã
computerizatã (TAI). Testul cere ca o persoanã sã asocieze rapid imagini reprezentând anumite grupuri – o faþã cu
pielea întunecatã, Coranul, o persoanã obezã - cu etichetele „bun“ sau „rãu“.
De la lansarea testului, în 1998, rezultatele testului de la peste 2,5 milioane persoane au fost incluse într-un studiu
publicat de Banaji ºi colegii sãi. Aceste rezultate au revoluþionat modul în care gândim despre stereotip. Înaintea
testului, cercetãtorii care studiau stereotipul cereau oamenilor sã-ºi înregistreze sentimentele despre grupurile
minoritare. Contribuþia lui Banaji ºi a colegilor ei a fost aceea de a demonstra cã aceste replici conºtiente ne arãtau
doar o parte a tabloului. Studiile fãcute dupã Al Doilea Rãzboi Mondial, cele mai multe conduse de dorinþa de a
înþelege cum a putut avea loc Holocaustul, au tras concluzia cã stereotipurile aparþineau unor anumite tipuri de
oameni: rigizi, reprimaþi ºi autoritari. Totuºi, mulþi antirasiºti declaraþi au dat testul ºi mulþi oameni – chiar ºi
câþiva afro-americani – au reacþionat mult mai repede când un cuvânt pozitiv a fost împerecheat cu o faþã albã sau
un cuvânt negativ cu o faþã neagrã. Rezultatele acestui studiu despre atitudinile implicite au adus unele dezvãluiri
neconfortabile: toþi folosim stereotipuri, tot timpul, fãrã s-o ºtim. Mediul nostru ne „hrãneºte“ stereotipurile, iar
noi le absorbim, chiar dacã tare mult am prefera sã n-o facem. Intervievat pentru un articol în Psychology Today 8 ,
psihologul Jack Dovidio trage urmãtoarea concluzie: „Era ca ºi cum ai fi teoretizat despre existenþa unui virus, ºi
apoi, într-o bunã zi, l-ai zãrit la microscop“. Jurnalista Annie Murphy Paul rezumã mai succint: „Am întâlnit
duºmanul egalitãþii, iar duºmanul suntem noi“.
8 Where bias begins: the truth about stereotypes, Annie Murphy Paul, Psychology Today, May – June 1998