guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

Lectura
6.14
Predare reflexivã
Predarea reflexivã este tipul de predare care îºi are originea în analiza criticã
a activitãþii profesionale. Aceasta implicã aplicarea principiului „ochiului de
cercetãtor“, prin observarea ºi analiza acþiunilor într-un mod cât mai
obiectiv. A reflecta înseamnã a depãºi rutina bunului simþ ºi succesiunile
obiºnuite de acþiuni. Aceasta implicã flexibilitate, autoevaluare, creativitate,
conºtiinþã socialã, culturalã ºi politicã.
Cele ºase caracteristici cheie ale predãrii reflexive sunt:
1. Predarea reflexivã implicã o preocupare activã privind scopurile ºi
consecinþele, precum ºi mijloacele ºi eficienþa în domeniu.
2. Predarea reflexivã este conceputã ca un proces ciclic sau în spiralã, în
care cadrele didactice îºi monitorizeazã, evalueazã ºi revizuie
continuu propria practicã.
3. Predarea reflexivã necesitã buna cunoaºtere a metodelor de
investigare la nivelul clasei de elevi, pentru a facilita dezvoltarea
abilitãþilor de predare.
4. Predarea reflexivã necesitã o atitudine deschisã, responsabilitate ºi
implicare deplinã.
5. Predarea reflexivã se bazeazã pe judecata cadrului didactic care
primeºte informaþii, pe de o parte de la reflecþia asupra propriilor
acþiuni, pe de alta de la disciplinele educaþionale.
6. Predarea reflexivã, dezvoltarea profesionalã ºi realizarea de sine sunt
stimulate prin colaborarea ºi dialogul cu colegii.
(Pollard ºi Tann, 1993)
Donald Schon, în prezentarea pe care a susþinut-o la întâlnirea Asociaþiei
americane de cercetare în domeniul educaþional, a citat dintr-un eseu al
scriitorului rus din secolul al XIX-lea, Lev Nikolaievici Tolstoi, eseu dedicat ºcolii
pe care a fondat-o.
„Pentru a dobândi arta cititului în cel mai scurt timp posibil, fiecãrui
elev trebuie sã i se predea separat ºi, de aceea, trebuie sã existe o metodã
separatã pentru fiecare elev. Ce reprezintã o dificultate de netrecut
pentru unul, nu reprezintã nici cel mai mic impediment pentru altul ºi
invers. Un elev are o memorie bunã ºi îi este mai uºor sã memoreze
simbolurile decât sã înþeleagã cea mai raþionalã metodã. Un altul are o
aptitudine înnãscutã de a înþelege legea ce guverneazã combinarea
cuvintelor citind întregul cuvânt dintr-o datã. Cel mai bun profesor va fi
acela care poate gãsi cu uºurinþã cauzele care împiedicã elevul sã obþinã
rezultatele dorite.“
Schon a stabilit urmãtoarele implicaþii ale acestui citat:
„Aceste explicaþii oferã cadrelor didactice accesul la cel mai mare numãr
de metode, abilitatea de a inventa noi metode ºi, cel mai important,
disponibilitatea de a nu respecta orbeºte ºi cu stricteþe O SINGURÃ
metodã, în schimb convingerea cã toate metodele sunt limitate ºi cã cea
mai bunã metodã ar fi aceea care ar rãspunde cel mai bine tuturor
dificultãþilor întâmpinate de un elev. Aceasta nu mai este o metodã, ci
artã sau talent. Este o predare în forma reflecþiei în timpul acþiunii.
96 EDUCAÞIA INCLUZIVÃ. CONCEPTE, POLITICI ºI ACTIVITÃÞI ÎN ºCOALA INCLUZIVÃ