26.04.2013 Views

guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Lectura<br />

6.1<br />

De ce trebuie sã<br />

înceapã educaþia<br />

împotriva discriminãrii<br />

în perioada preºco<strong>la</strong>rã<br />

“EU AM PATRU ANI, TU EªTI DIFERIT ªI NU SUNT SIGUR<br />

CE SIMT ÎN PRIVINÞA ACEASTA …“<br />

Educaþia împotriva discriminãrii, popu<strong>la</strong>rizatã în lucrarea lui Louise Derman Sparks ºi a coautorilor sãi, a fost o<br />

componentã cheie în dezvoltarea practicilor ºi filozofiei educaþiei incluzive. Când încercãm sã explicãm ceva, este<br />

întotdeauna o idee bunã sã începem de <strong>la</strong> început – iar o explicaþie a educaþiei împotriva discriminãrii este<br />

nimeritã <strong>pentru</strong> a începe sã rãspundem <strong>la</strong> întrebarea „de ce incluziune?“. Un principiu cãlãuzitor al educaþiei<br />

împotriva discriminãrii este cã ºi ea porneºte de <strong>la</strong> început – chiar de <strong>la</strong> intrarea celor mai mici copii în sistemul de<br />

învãþãmânt.<br />

Iatã de ce …<br />

Chiar înainte de a putea vorbi, copiii încep sã observe diferenþele legate de culoarea pielii, forma ochilor, limba,<br />

pãrul ºi aºa mai departe. Ei absorb repede informaþii despre discriminare ºi stereotipuri de <strong>la</strong> televizor, de <strong>la</strong> cei<br />

de-o vârstã cu ei ºi, mai ales, din ceea ce adulþii importanþi din viaþa lor, cum sunt pãrinþii ºi educatorii, spun ºi fac.<br />

Copiii sunt foarte sensibili <strong>la</strong> limbajul trupului, <strong>la</strong> expresiile feþei ºi <strong>la</strong> intonaþie care trãdeazã sentimentele pozitive<br />

sau negative ale adulþilor.<br />

Copiii sunt curioºi din naºtere, învãþând continuu prin intermediul interacþiunii sociale cu adulþii ºi cu cei<strong>la</strong>lþi<br />

copii - ºi sunt adesea mult mai deschiºi decât adulþii <strong>la</strong> lucruri noi ºi neobiºnuite. Copiii încã descoperã lumea: a<br />

af<strong>la</strong> despre ceva sau cineva nou este un fenomen de zi cu zi <strong>pentru</strong> copii. Copiii mici copiazã copiii mai mari ºi<br />

adulþii importanþi. De aceea, mesajele pe care adulþii le transmit despre oameni care sunt de etnie diferitã, care au o<br />

dizabilitate, sau care vorbesc o limbã diferitã sunt foarte importante.<br />

La grãdiniþã, Mire<strong>la</strong>, care este româncã, îi spune colegei sale de joacã, Corina,<br />

„eºti proastã, nu ºtii sã vorbeºti“. Limba maternã a Corinei este rromani.<br />

Dna Popescu se plimbã prin parc, împreunã cu copiii ei. Ea observã un grup de<br />

copii cu dizabilitãþi, af<strong>la</strong>þi într-o excursie cu învãþãtoarea lor, venind cãtre ei.<br />

În mod inconºtient, ea îºi strânge mai tare copiii de mâini ºi porneºte sã<br />

traverseze strada.<br />

Ion îºi poartã bãieþelul pe umeri, pe o stradã din Bucureºti. Trece pe lângã<br />

ambasada unui stat din Orientul Mijlociu. „Þine-te bine sã nu te ia teroriºtii!“<br />

îi spune bãieþelului, trecând în grabã pe lângã paznici.<br />

De ce este importantã educaþia împotriva discriminãrii în anii copilãriei?<br />

Copiii încep sã conºtientizeze diferenþele ºi sã punã întrebãri despre ele încã de <strong>la</strong> vârsta de doi ani. Între patru ºi<br />

ºapte ani, copiii sunt conºtienþi cã sunt diferiþi de adulþi ºi de alþi copii ºi se întreabã ce este constant ºi ce se va<br />

schimba. Aceasta este vârsta când un bãieþel probabil cã îºi întreabã mama “când voi creºte, voi fi mãmicã sau<br />

tãtic?” Începe sã înþeleagã cã unele lucruri privind identitatea sa s-ar putea schimba (va deveni adult), iar altele ar<br />

putea rãmâne neschimbate (va fi întotdeauna bãrbat). Realizând cã alþi oameni sunt <strong>la</strong> fel sau diferiþi de ei, copiii<br />

încep sã aibã opinii despre acest lucru ºi ar putea începe sã aibã sentimente negative faþã de oamenii care sunt altfel<br />

decât ei. Copiii care sunt diferiþi de majoritate în vreun fel pot chiar începe sã aibã sentimente negative faþã de ei<br />

înºiºi, dacã simt cã deosebirea aceasta este perceputã ca ceva „mai puþin normal“ sau „mai puþin bun“. De aceea,<br />

este important ca adulþii sã aibã atitudini pozitive faþã de diferenþe, aºa încât, în loc sã dezvolte sentimente<br />

negative, copiii sã creascã fiind conºtienþi cã ºi oamenii care sunt diferiþi de ei sunt interesanþi, atractivi, sunt colegi<br />

de joacã plãcuþi etc.<br />

50 EDUCAÞIA INCLUZIVÃ. CONCEPTE, POLITICI ºI ACTIVITÃÞI ÎN ºCOALA INCLUZIVÃ

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!