guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate
guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate
guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Lectura<br />
6.1<br />
De ce trebuie sã<br />
înceapã educaþia<br />
împotriva discriminãrii<br />
în perioada preºco<strong>la</strong>rã<br />
“EU AM PATRU ANI, TU EªTI DIFERIT ªI NU SUNT SIGUR<br />
CE SIMT ÎN PRIVINÞA ACEASTA …“<br />
Educaþia împotriva discriminãrii, popu<strong>la</strong>rizatã în lucrarea lui Louise Derman Sparks ºi a coautorilor sãi, a fost o<br />
componentã cheie în dezvoltarea practicilor ºi filozofiei educaþiei incluzive. Când încercãm sã explicãm ceva, este<br />
întotdeauna o idee bunã sã începem de <strong>la</strong> început – iar o explicaþie a educaþiei împotriva discriminãrii este<br />
nimeritã <strong>pentru</strong> a începe sã rãspundem <strong>la</strong> întrebarea „de ce incluziune?“. Un principiu cãlãuzitor al educaþiei<br />
împotriva discriminãrii este cã ºi ea porneºte de <strong>la</strong> început – chiar de <strong>la</strong> intrarea celor mai mici copii în sistemul de<br />
învãþãmânt.<br />
Iatã de ce …<br />
Chiar înainte de a putea vorbi, copiii încep sã observe diferenþele legate de culoarea pielii, forma ochilor, limba,<br />
pãrul ºi aºa mai departe. Ei absorb repede informaþii despre discriminare ºi stereotipuri de <strong>la</strong> televizor, de <strong>la</strong> cei<br />
de-o vârstã cu ei ºi, mai ales, din ceea ce adulþii importanþi din viaþa lor, cum sunt pãrinþii ºi educatorii, spun ºi fac.<br />
Copiii sunt foarte sensibili <strong>la</strong> limbajul trupului, <strong>la</strong> expresiile feþei ºi <strong>la</strong> intonaþie care trãdeazã sentimentele pozitive<br />
sau negative ale adulþilor.<br />
Copiii sunt curioºi din naºtere, învãþând continuu prin intermediul interacþiunii sociale cu adulþii ºi cu cei<strong>la</strong>lþi<br />
copii - ºi sunt adesea mult mai deschiºi decât adulþii <strong>la</strong> lucruri noi ºi neobiºnuite. Copiii încã descoperã lumea: a<br />
af<strong>la</strong> despre ceva sau cineva nou este un fenomen de zi cu zi <strong>pentru</strong> copii. Copiii mici copiazã copiii mai mari ºi<br />
adulþii importanþi. De aceea, mesajele pe care adulþii le transmit despre oameni care sunt de etnie diferitã, care au o<br />
dizabilitate, sau care vorbesc o limbã diferitã sunt foarte importante.<br />
La grãdiniþã, Mire<strong>la</strong>, care este româncã, îi spune colegei sale de joacã, Corina,<br />
„eºti proastã, nu ºtii sã vorbeºti“. Limba maternã a Corinei este rromani.<br />
Dna Popescu se plimbã prin parc, împreunã cu copiii ei. Ea observã un grup de<br />
copii cu dizabilitãþi, af<strong>la</strong>þi într-o excursie cu învãþãtoarea lor, venind cãtre ei.<br />
În mod inconºtient, ea îºi strânge mai tare copiii de mâini ºi porneºte sã<br />
traverseze strada.<br />
Ion îºi poartã bãieþelul pe umeri, pe o stradã din Bucureºti. Trece pe lângã<br />
ambasada unui stat din Orientul Mijlociu. „Þine-te bine sã nu te ia teroriºtii!“<br />
îi spune bãieþelului, trecând în grabã pe lângã paznici.<br />
De ce este importantã educaþia împotriva discriminãrii în anii copilãriei?<br />
Copiii încep sã conºtientizeze diferenþele ºi sã punã întrebãri despre ele încã de <strong>la</strong> vârsta de doi ani. Între patru ºi<br />
ºapte ani, copiii sunt conºtienþi cã sunt diferiþi de adulþi ºi de alþi copii ºi se întreabã ce este constant ºi ce se va<br />
schimba. Aceasta este vârsta când un bãieþel probabil cã îºi întreabã mama “când voi creºte, voi fi mãmicã sau<br />
tãtic?” Începe sã înþeleagã cã unele lucruri privind identitatea sa s-ar putea schimba (va deveni adult), iar altele ar<br />
putea rãmâne neschimbate (va fi întotdeauna bãrbat). Realizând cã alþi oameni sunt <strong>la</strong> fel sau diferiþi de ei, copiii<br />
încep sã aibã opinii despre acest lucru ºi ar putea începe sã aibã sentimente negative faþã de oamenii care sunt altfel<br />
decât ei. Copiii care sunt diferiþi de majoritate în vreun fel pot chiar începe sã aibã sentimente negative faþã de ei<br />
înºiºi, dacã simt cã deosebirea aceasta este perceputã ca ceva „mai puþin normal“ sau „mai puþin bun“. De aceea,<br />
este important ca adulþii sã aibã atitudini pozitive faþã de diferenþe, aºa încât, în loc sã dezvolte sentimente<br />
negative, copiii sã creascã fiind conºtienþi cã ºi oamenii care sunt diferiþi de ei sunt interesanþi, atractivi, sunt colegi<br />
de joacã plãcuþi etc.<br />
50 EDUCAÞIA INCLUZIVÃ. CONCEPTE, POLITICI ºI ACTIVITÃÞI ÎN ºCOALA INCLUZIVÃ