26.04.2013 Views

guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

guide 1.qxp - acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Incluziunea ca proces 12<br />

Educaþia incluzivã înseamnã cã toþi copiii ºi tinerii învaþã împreunã în<br />

stucturi obiºnuite ale învãþãmântului preºco<strong>la</strong>r, ºco<strong>la</strong>r ºi superior.<br />

Incluziunea implicã ca toþi copiii sã participe în viaþa ºi activitãþile ºcolii,<br />

indiferent de nevoile pe care le au. Incluziunea este vãzutã ca un proces<br />

continuu de depãºire a barierelor de învãþare ºi participare <strong>pentru</strong> toþi copiii<br />

ºi tinerii. Pe de altã parte, segregarea atrage bariere care pot fi utilizate<br />

<strong>pentru</strong> a avansa motive de excludere a copiilor ºi tinerilor din ºcolile sau<br />

c<strong>la</strong>sele „obiºnuite“.<br />

Indexul <strong>pentru</strong> incluziune, publicat <strong>pentru</strong> prima datã în 2000 de Centrul de<br />

Educaþie Incluzivã ºi care astãzi este utilizat peste tot în lume defineºte<br />

incluziunea drept „procesele de creºtere a gradului de participare ºi de<br />

reducere a gradului de excludere a cursanþilor din culturile, curriculum-ul ºi<br />

comunitãþile ºcolilor locale“. În acest sens, incluziunea ºi segregarea nu sunt<br />

stãri fixe. ªcolile se îndreaptã treptat spre incluziune rezolvând problema<br />

segregãrii.<br />

Abordarea incluzivã<br />

Abordarea incluzivã porneºte de <strong>la</strong> ideea cã nu existã nici o metodã de<br />

predare sau de îngrijire dintr-un sistem segregat sau separat care sã nu se<br />

poatã efectua în cadrul unei ºcoli „obiºnuite“, dacã existã dãruire ºi<br />

sprijin. În timp ce aceastã perspectivã a fost contestatã ºi continuã sã fie<br />

subiect de dezbatere, chiar ºi criticii conceptului de „incluziune completã“<br />

sprijinã „incluziunea acolo unde se poate efectua“. Educaþia incluzivã se<br />

referã <strong>la</strong> sprijinirea ºcolilor în depãºirea obstacolelor, <strong>pentru</strong> ca acestea sã<br />

poatã progresa ºi sã poate veni în întâmpinarea nevoilor de învãþare a<br />

tuturor copiilor.<br />

Toþi copiii învaþã tot timpul atât în cadrul ºcolii, cât ºi în afara ei. Copiii cu<br />

dificultãþi de învãþare au o altã manierã ºi un alt ritm de învãþare, spre<br />

deosebire de cei<strong>la</strong>lþi copii. În momentul în care un copil întâmpinã<br />

probleme în procesul de învãþare, trebuie sã vedem dacã în cadrul ºcolii nu<br />

existã ceva care îl împiedicã pe copil sã înveþe (a se citi Lectura 6.8 în<br />

prezentul Ghid).<br />

Aceastã abordare este diferitã de abordarea tradiþionalã în care se presupune<br />

cã, dacã un copil are dificultãþi de învãþare, acel copil este o problemã ºi el<br />

trebuie sã se schimbe ºi nu ºcoa<strong>la</strong>.<br />

Abordarea incluzivã cere ca ºcolile sã aibã atenþia concentratã asupra<br />

elevilor, sã aprecieze diferenþele dintre elevi ºi sã adapteze aceste diferenþe.<br />

Adoptarea unei abordãri incluzive necesitã, de obicei, examinarea<br />

administrãrii ºcolii, practicile de înmatricu<strong>la</strong>re ºi predare, mediul ºco<strong>la</strong>r,<br />

facilitãþile, programa ºi re<strong>la</strong>þiile sale cu pãrinþii. Toþi aceºti factori pot<br />

contribui <strong>la</strong> dezvoltarea ºcolii ºi <strong>la</strong> etosul incluziv.<br />

12 Ghid Informativ de Incluziune, Sharon Rustemier, Centru de Studii în Educaþia Incluzivã<br />

Aliaþi <strong>pentru</strong><br />

incluziune, copiii sunt<br />

adesea avocaþii sãi cei<br />

mai puternici<br />

Hotãrârea de a segrega adesea<br />

copiii are, mai degrabã, de-a face<br />

cu ceea ce au de fãcut profesorii<br />

sau pãrinþii decât cu obþinerea<br />

celor mai bune rezultate<br />

educaþionale posibile <strong>pentru</strong> copii.<br />

„Fiul meu are dificultãþi de<br />

învãþare. Mergea <strong>la</strong> altã ºcoalã<br />

unde profesoara nu-l plãcea,<br />

deoarece credea cã fiul meu<br />

are o influenþã negativã asupra<br />

nivelului <strong>la</strong> care putea<br />

profesoara preda. Simþea cã îi<br />

poate afecta reputaþia de<br />

profesoara bunã. Dupã c<strong>la</strong>sa<br />

întâi, fiul meu a primit un<br />

certificat de incompetenþã ºi a<br />

fost exclus din acea ºcoalã.<br />

Atitudinea ºi comportamentul<br />

lui s-au schimbat, a început sã<br />

se comporte ciudat. Apoi, în<br />

noiembrie 1996, am descoperit<br />

aceastã ºcoalã ºi l-am adus aici.<br />

Profesorul l-a întâmpinat cu<br />

bine, <strong>la</strong> fel cum i-a întâmpinat<br />

ºi pe cei<strong>la</strong>lþi elevi. Fiul meu e<br />

foarte fericit acum. Spune cã<br />

toþi copiii se joacã cu el ºi<br />

nimeni nu-i pune porecle.“<br />

„I-am spus profesoarei sã o<br />

scoatã din c<strong>la</strong>sã. Dar era fiica<br />

mea cea care o incomoda.<br />

Copiii noºtri sunt persoane<br />

mai bune decât profesorii.<br />

Fiica mea încerca sã ajungã <strong>la</strong><br />

ace<strong>la</strong>ºi nivel al studiilor cu<br />

cele<strong>la</strong>lte fete, dar nu putea<br />

þine pasul cu profesoara.“<br />

Copiii ºi tinerii simt adesea foarte<br />

puternic ce este ºi ce nu este<br />

„corect“. Când ne propunem sã<br />

adoptãm procesul de a face ºcolile<br />

noastre mai incluzive, este<br />

important de reþinut cã ºcolile<br />

sunt, <strong>la</strong> bazã, locuri în care copiii<br />

învaþã. Deschiderea instinctivã a<br />

copiilor <strong>la</strong> lucruri ºi oameni noi ºi<br />

dorinþa acestora ca lucrurile sã fie<br />

corecte sunt resurse importante<br />

<strong>pentru</strong> ºcolile incluzive.<br />

6. LECTURI SUPLIMENTARE<br />

77

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!