CAPITOLUL 1

STABILITATEA ŞI DINAMICA CONSTRUCŢIILOR 255
urmând procedura clasică, constând din realizarea deformatei sistemului
de bază, prin producerea unei cedări de reazem egală cu unitatea,
z 1,
figura 13.5, şi evidenţierea mometelor din extremităţile barelor
1 =
ce concură în nodul 1.
Momentele de capăt sunt egale cu rigidităţile la
rotire de ordinul I pe barele 01 şi 12 şi de ordinul II pe bara 13,
influenţată de efortul axial de compresiune din bară.
sau
unde
şi
K 10
K 13
K 12
r 11
Z 1 =1
Fig.13.5. Deformata sistemului de bază. Calculul coeficientului r ii
Rigiditatea nodului, egală cu coeficientul r , este egal cu suma
rigidităţilor la rotire a extremităţilor barelor ce concură în nod:
ij k r ∑ = 11
Rezultă
11
10
1
r = K + K + K , (13.17)
13
12
3EI
3 • 4EI
K10 = = = 1.
2EI,
l 10
3EI
0 3 • EI 0
K 13 = K = K = 0.
6EIK
l 5
3EI
3 • 4EI
K 12 = = = EI .
l 12
r
11
= ( 2 . 2 + 0.
6K
f) Stabilirea ecuaţiei de stabilitate.
0
11
0
) EI . (13.18)