CAPITOLUL 1

268
dT
dx
dM
dx
n
Calculul de ordinul II şi de stabilitate.
Cadre cu noduri deplasabile. Metoda deplasărilor
p = − , (14.22)
= T + m . (14.23)
14.2.4. Concluzii privind exprimarea echilibrului barei
drepte încărcată cu forţe exterioare şi eforturi în secţiunile de
capăt
1. Comparând celor trei situaţii expuse anterior, prin care s-a
exprimat echilibrul unui element de bară acţionat de forţe exterioare şi
eforturile din extremităţi, în urma căruia au rezultat trei grupuri de
relaţii diferenţiale se constată:
a) relaţia diferenţială t p
dN
= care exprimă legătura dintre
dx
încărcarea exterioară şi efortul axial (N) sunt identice în toate
cele trei situaţii (v. paragrafele: 14.2.1, 14.2.2 şi 14.2.3),
relaţiile: (14.9), (14.15), şi (14.21), indiferent dacă echilibrul
este exprimat în raport cu poziţia iniţială sau cu cea
deformată;
b) relaţia diferenţială n p
dT
= − care exprimă legătura dintre
dx
încărcarea exterioară şi forţa tăietoare (T) sunt, de
asemenea, identice în toate cele trei situaţii (v. paragrafele:
14.2.1, 14.2.2 şi 14.2.3) relaţiile: (14.10), (14.16), şi
(14.22), indiferent dacă echilibrul este exprimat în raport cu
poziţia iniţială sau cea deformată;
c) relaţiile diferenţiale, (14.11) şi (14.17), dintre momentul
încovoietor din secţiunile de capăt şi încărcări, în cazul
exprimării echilibrului în raport cu poziţia iniţială sau cu
poziţia deformată a elementului de bară diferă, dacă
exprimăm echilibrul în raport cu poziţia iniţială a elementului
dM dM dv
de bară sau cu poziţia deformată: = T şi = T + N ;
dx dx dx
2. Referitor la relaţiile diferenţiale dintre momentul
încovoietor şi încărcări, (14.17) şi (14.23), în cazul exprimării
echilibrului în raport cu poziţia deformată a elementului de bară,
paragraful (14.2.2) şi, respectiv, în raport cu poziţia iniţială a acestuia,
dar încărcat elementul de bară cu un cuplu distribuit, paragraful