CUPRINS

alegerea Sistemului de referinţă faţă de care se raportează corpul. Sistemul de referinţă este format dintrun
sistem de trei axe perpendiculare între ele în spaţiul tridimensinal şi un ceasornic, în aşa fel încât să
se poată determina distanţe şi durate de timp. Axele sistemului de referinţă au câte un vector unitate,
numit versor, de modul unitate, şi a cărui direcţie dă sensul pozitiv al axei respective. În fig.1.1 se
prezintă un sistem de referinţă, în care axele de coordonate sunt Ox, Oy şi Oz. Versorii axelor sunt
r r r
vectorii i, j si k.
Modul în care se exprimă poziţia corpului în spaţiu depinde de sistemul de coordonate. De
regulă, cele trei numere care descriu poziţia corpului sunt proiecţiile, pe cele trei axe ale sistemului de
referinţă, ale punctului care constituie centrul de masă al corpului. Acestea se numesc coordonatele
carteziene ale corpului. Alte sisteme de coordonate utilizează o distanţă şi două unghiuri (coordonate
sferice), sau două distanţe şi un unghi (coordonate cilindrice).
Punct material. Un corp fizic cu dimensiuni neglijabile şi având masa concentrată într-un punct,
numit centru de masă, se numeşte punct material. Aproximaţia de punct material constituie cel mai
simplu model fizic. Pe durata deplasării sale, punctul material se numeşte mobil. Poziţia mobilului M din
fig.1.1 este dată de vectorul de poziţie, exprimat în funcţie de coordonatele carteziene sub forma :
r r r r
= x i + y j + z k
(1.1)
Numerele x, y, şi z se numesc coordonatele carteziene ale punctului M.
Modulul vectorului de poziţie este dat de relaţia:
2
2
2
r = x + y + z
(1.2)
Relaţia (1.2) a fost introdusă şi în geometria analitică, pentru a exprima distanţa dintre două
puncte în spaţiu.
10