CUPRINS

unde T este temperatura absolută a corpului radiant, iar λ max este lungimea de undă a maximului radianţei
sale. Constanta c are valoarea c= 2.8 10 -3 m K. Legea lui Wien se verifică foarte bine la lungimi de undă
scurte.
Fig. 5.8. Legea lui Wien.
III. Legea lui Planck
În anul 1905 Max Planck emite ipoteza că emisia (ulterior s-a văzut că şi absorbţia) radiaţiei
electromagnetice se realizează în mod discret, discontinuu, prin cuante de energie:
- El a presupus că atomii se comportă ca nişte oscilatori electromagnetici care emit radiaţie
electromagnetică. Dar un oscilator cuantic nu poate avea orice energie, ci doar multipli întregi ai energiei
unei cuante, hν.
- A doua ipoteză făcută de Planck a fost că emisia energiei electromagnetice nu se poate face în
mod continuu, ci numai în mod discret, prin salturi, la emisia unei cuante. Când un oscilator trece dintro
stare, de energie n hν, în alta, de energie mai mică, (n -1)hν, el emite o cuantă de energie hν. Adică,
oscilatorul a emis un foton de energie hν. În felul acesta se produce radiaţia electromagnetică.
Planck deduce, pe baza celor două ipoteze, legea radiaţiei corpului negru, sub forma matematică
următoare:
145