CUPRINS

unde µ 0 şi µ r sunt permeabilitatea magnetică a vidului şi respectiv, permeabilitatea magnetică relativă a
mediului. Inducţia magnetică se exprimă în Tesla, [ B]
SI
= 1T
.
Liniile de câmp magnetic sunt linii de câmp închise, aşa cum se poate vedea în fig. 4.18.a), pentru câmpul
magnetic din jurul unui magnet în formă de bară, şi în fig. 4.18.b) pentru un curent liniar. Observăm că
liniile de câmp magnetic sunt orientate de la polul Nord la polul Sud, ca şi vectorii inducţie magnetică
B r . Ne amintim că liniile de câmp electric sunt linii deschise. Acest fapt se datorează existenţei sarcinilor
electrice pozitive şi negative. Câmpul magnetic nu are sarcini ``monopolare``, de aceea liniile ce câmp
magnetic nu pot fi linii deschise. Asta arată experienţa şi teoria, la nivelul actual al cunoaşterii ştiinţifice.
``Existenţa monopolului magnetic``, adică a unui corp cu un singur pol magnetic, este confirmată de
teorii moderne, dar nu a fost încă demonstrată experimental.
a)
Fig. 4.18. Linii de câmp închise în jurul:
a) unui magnet în formă de bară; b) unui curent liniar.
b)
4.3.2. Acţiunea câmpului magnetic asupra sarcinilor electrice în mişcare
Considerăm un câmp magnetic omogen, de inducţie magnetică B r , în care se deplasează cu viteza
v r un corp punctiform electrizat cu sarcina q. Forţa cu care acţionează câmpul magnetic asupra sarcinii
electrice este forţa Lorentz:
r r r
F = q(v × B)
(4.45)
unde apare produsul vectorial dintre vectorii viteză şi inducţie magnetică.
Modulul forţei Lorentz se calculează cu relaţia:
F = q v B sin α
(4.46)
unde α este unghiul dintre direcţiile vectorilor B r şi v r .
În funcţie de orientarea vectorului viteză în raport cu direcţia câmpului magnetic putem întîlni mai
multe traiectorii ale particulei electrizate:
99