CUPRINS

More documents

Recommendations

Info

Fig.5.12. Fascicol de electroni difuzat pe o fantă. După cum vedem în figură, electronii după ce trec dincolo de fantă nu mai formeză un fascicol paralel, ci sunt difuzaţi în toate direcţiile. Electronii formează pe ecran o distribuţie de forma celei din figură. Să presupunem că măsurăm impulsul electronilor înainte de fantă, p r 0 . În concepţia corpusculară se consideră că electronii interacţionează cu marginile fantei şi deviază de la direcţia iniţială. Această deviaţie este exprimată print-un impuls suplimentar primit de un electron pe direcţia x, ∆p x . Acest impuls se compune vectorial cu impulsul iniţial şi se obţine un impuls total al electronului după trecerea prin fantă: r r r p = p 0 + ∆ p x (5.30) Direcţia acestui vector va indica locul de pe ecran unde va cădea electronul, aşa cum se vede în fig. 5.13. Fig. 5.13. Deviaţia electronului la trecerea prin fantă. 150
Datorită faptului că electronul poate intra pe oriunde prin fantă, putem aprecia că ∆x este imprecizia la determinarea coordonatei verticale a particulei. Heisenberg a afirmat că nu se pot cunoaşte simultan, oricât de precis, o anumită coordonată a particulei şi componenta impulsului mecanic pe acea direcţie. Între imprecizia la determinarea componentei impulsului, ∆p x , pe direcţia Ox şi imprecizia asupra coordonatei corespunzătoare, ∆x , există o relaţie de forma: ∆p x ∆x > h (5.31.a) h unde h = se numeşte constanta lui Planck redusă. 2 π Acelaşi tip de relaţie de nedeterminare se poate exprima şi asupra celorlalte două componente ale impulsului mecanic şi ale coordonatelor corespunzătoare: ∆p y ∆y > h (5.31.b) ∆p z ∆z > h (5.31.c) Relaţiile (5.31.a), (531.b) şi (5.31.c) se numesc relaţiile de nedeterminare ale lui Heisenberg. Conform relaţiilor lui Heisenberg, nu se poate cunoaşte simultan cu precizie suficient de bună coordonata şi componenta corespunzătoare a impulsului mecanic ale unei microparticule. Produsul impreciziilor în determinarea simultană a celor două mărimi este mai mare decât 10 -34 J s. O precizie foarte bună la determinarea poziţiei ( ∆ x → 0 ) determină o nesiguranţă completă asupra componentei impulsului mecanic pe acea direcţie ( ∆ x p → ∞ ). În locul mărimilor fizice impuls mecanic şi poziţie se poate scrie şi o relaţie de nedeterminare între energie şi timp, de forma: ∆E ∆t > h (5.32) unde ∆E reprezintă imprecizia la determinarea energiei particulei cuantice, iar ∆t reprezintă intervalul de timp cât durează această stare energetică. Cu alte cuvinte cu cât durata stării energetice este mai scurtă, cu atât mai mare este nedeterminarea energiei stării. De exemplu, dacă are loc o tranziţie spectrală de durată finită ( t ≈ 10 −8 s ), atunci rezultă o imprecizie la determinarea energiei, dată de relaţia (5.31), care face ca frecvenţa la care are loc tranziţia să fie afectată de o imprecizie de ordinul: ∆E ∆ν = h = 1 ∆t (5.33) Există, de aceea, o lărgime naturală, ∆ν, a liniei spectrale. Relaţiile de nedeterminare ale lui Heisenberg nu se limitează numai la procesul cunoaşterii, ci au aplicabilitate în toate aplicaţiile tehnice ale fizicii microparticulelor. De aceea studiul particulelor microscopice, numite şi particule cuantice, necesită o abordare diferită faţă de cea specifică fizicii clasice, care se realizează în cadrul mecanicii cuantice. 151
Page 3 and 4:
CUPRINS 1. Introducere in Fizică 7
Page 5 and 6:
6. Elemente de fizica starii solide
Page 7 and 8:
1. Introducere in Fizică Fizica, f
Page 9 and 10:
F, v, E, i, a , sau (ii) prin liter
Page 11 and 12:
Fig. 1.1.Sistem de referinţă. Coo
Page 13 and 14:
Fig. 1.3. Regula poligonului. Dacă
Page 15 and 16:
2. Mecanică clasică Mecanica clas
Page 17 and 18:
⎧ ⎪ x ⎪ ⎨ y ⎪ ⎪ ⎪ z
Page 19 and 20:
F = m a (2.10) Masa este o măsură
Page 21 and 22:
2.3. Teoreme generale în dinamica
Page 23 and 24:
Fig. 2.3. O deplasare infinit mică
Page 25 and 26:
unde am utilizat gradientul energie
Page 27 and 28:
3. Oscilaţii şi unde 3.1. Noţiun
Page 29 and 30:
Fig. 3.1. Oscilator mecanic ideal:
Page 31 and 32:
Fig. 3.3. Elongaţia, viteza şi ac
Page 33 and 34:
3.3. Compunerea mişcărilor oscila
Page 35 and 36:
). Amplitudinea rezultantă poate f
Page 37 and 38:
unde am folosit formula trigonometr
Page 39 and 40:
3.3.3. Compunerea oscilaţiilor per
Page 41 and 42:
În anumite cazuri, elipsa generali
Page 43 and 44:
Mişcarea punctului material se def
Page 45 and 46:
a). Dacă forţa de amortizare este
Page 47 and 48:
Observăm că oscilaţia amortizat
Page 49 and 50:
ce se stabileşte în circuitul RLC
Page 51 and 52:
3.6. Oscilaţii forţate. Rezonanţ
Page 53 and 54:
Folosind relaţii trigonometrice de
Page 55 and 56:
Din relaţia (3.80) observăm că,
Page 57 and 58:
unde elongaţia este y(t) = A sin(
Page 59 and 60:
1 ∆ωrex = 2β = (3.92) τ 6. Ene
Page 61 and 62:
anume la x t − . Am introdus astf
Page 63 and 64:
3.7.2. Consideraţii energetice asu
Page 65 and 66:
w 1 2 2 2 m = ρ ω A (3.123) Mări
Page 67 and 68:
3.7.3. Reflexia şi refracţia unde
Page 69 and 70:
Utilizând condiţia de continuitat
Page 71 and 72:
y = 2A cos(kx )sin( ωt − kl) (3.
Page 73 and 74:
Fig. 3.26. Unda staţionară obţin
Page 75 and 76:
Fig. 3.27. Dispozitiv de interferen
Page 77 and 78:
λ D i = y n+ 1 − y n = (3.167) 2
Page 79 and 80:
a) Dacă amplitudinea undei este pa
Page 81 and 82:
4. Introducere în electromagnetism
Page 83 and 84:
a) b) Fig. 4.2. Vectori şi linii d
Page 85 and 86:
4.2. Electrostatica În 1785 Coulom
Page 87 and 88:
F E r r = C (4.9) q Această mărim
Page 89 and 90:
Dacă se introduce un dielectric (i
Page 91 and 92:
Fig. 4.10 prezintă o suprafaţă
Page 93 and 94:
⎡ π⎤ a) din cadranul unu, α
Page 95 and 96:
Fig. 4.14. Sarcină electrică dist
Page 97 and 98:
1 J Potenţialul electric este o m
Page 99 and 100: unde µ 0 şi µ r sunt permeabilit
Page 101 and 102: perpendiculară pe ele. Datorită c
Page 103 and 104: Dacă un curent electric străbate
Page 105 and 106: Fig. 4.24. Câmpul magnetic terestr
Page 107 and 108: curenţi electrici care să generez
Page 109 and 110: Folosind formula lui Stokes, transf
Page 111 and 112: dΦ d(BS) e = − = − (4.66) dt d
Page 113 and 114: Φ = B S = BS = B l v t (4.73) deoa
Page 115 and 116: B l I = (4.81) µ N Substituim inte
Page 117 and 118: Maxwell este autorul renumitului te
Page 119 and 120: Diagrama 4.1. Spectrul undelor elec
Page 121 and 122: Fig. 4.34. Unda plană monocromatic
Page 123 and 124: ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ = 1 2 1 2 1 2 2 1 2
Page 125 and 126: (r, t) = E sin( ωt kr ) (4.99.a) E
Page 127 and 128: Fig. 4.36. Principiul lui Huygens.
Page 129 and 130: Fig. 4.38. Componentele undei elect
Page 131 and 132: a) b) c) Fig. 4.39. Undă electroma
Page 133 and 134: Fig. 4.41. Difuzia luminii soarelui
Page 135 and 136: circuit. Acest curent electric se d
Page 137 and 138: Să presupunem că frecvenţa fasci
Page 139 and 140: h ν h ν h p = m c = c = = (5.11)
Page 141 and 142: h unde m 0 este masa de repaos a el
Page 143 and 144: lungime de undă. De aceea, se defi
Page 145 and 146: unde T este temperatura absolută a
Page 147 and 148: cuptoare în care temperatura ajung
Page 149: Aceste explicaţii ale fenomenului
Page 153 and 154: electronilor reflectaţi se observ
Page 155 and 156: 6. Elemente de fizica stării solid
Page 157 and 158: cu creşterea temperaturii reprezin
Page 159 and 160: Dar în regiunea n concentraţia de
Page 161 and 162: Bibliografie 1. R.P.Feynman, Fizica
show all

CUPRINS

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?