CUPRINS

măsură. Iată cîteva exemple de unităţi de măsură: 1metru pentru lungimi, 1 secundă pentru durate, 1 kg
pentru mase.
Unele mărimi fizice sunt mărimi fundamentale, ele fiind definite numai prin descrierea
procedeului de măsurare. De exemplu, distanţa se determină prin măsurare cu o riglă, iar timpul prin
măsurare cu un ceas. Alte mărimi fizice sunt mărimi derivate, ele fiind definite prin formule de calcul ce
utilizează mărimile fundamentale. De exemplu, viteza reprezintă raportul dintre distanţa parcursă şi
durata deplasării corpului.
De-a lungul timpului s-au utilizat diferite sisteme de unităţi de măsură, adică seturi de mărimi
fizice fundamentale şi de unităţi de măsură corespunzătoare acestora. În zilele noastre se utilizează cel
mai frecvent Sistemul Internaţional de Măsură, cunoscut sub sigla SI, care utilizează următoarele
mărimi şi unităţi fundamentale:
Mărimea fizică fundamentală Unitate de măsură Simbol
Lungimea 1 metru m
Masa 1 kilogram kg
Timpul 1 secundă s
Intensitatea curentului electric 1 amper A
Temperatura absolută 1 kelvin K
Intensitatea luminoasă 1 candelă candelă (cd)
Cantitatea de substanţă 1 mol mol
Două unităţi suplimentare se adaugă celor de mai sus, şi anume pentru unghiul plan, radianul
(rad) şi pentru unghiul solid, steradianul (sterad). Toate celelalte mărimi fizice şi unităţile lor se exprimă
cu ajutorul mărimilor fizice şi al unităţilor lor fundamentale. În ceea ce priveşte multiplii şi submultiplii
unităţilor de măsură, pentru a le exprima, se utilizează următoarele prefixe:
Pentru multipli: 10 1 deca-; 10 2 hecto-; 10 3 kilo-; 10 6 mega-; 10 9 giga-; 10 12 tera-.
Pentru submultipli: 10 -1 deci-; 10 -2 centi-; 10 -3 mili-; 10 -6 micro-; 10 -9 nano-; 10 -12 pico- .
Alte Sisteme de Unităţi. Dintotdeauna, oamenii au avut libertate în alegerea mărimilor fizice şi a
unităţilor lor de măsură. De aici a rezultat un anumit grad de arbitrar în exprimarea mărimilor fizice. De
exemplu, în locul masei se poate alege ca mărime fundamentală forţa. Cele mai frecvente sisteme de
unităţi întâlnite în practică, în afară de SI, sunt: CGS (centimetru-gram-secundă) şi MKfS (metrukilogram-forţă-secundă).
O parte a literaturii de fizică este scrisă în sistemul CGS, deoarece era sistemul
cel mai răspândit în secolele XVIII şi XIX. Dar legile fizicii, care exprimă relaţii între mărimi fizice
măsurabile, sunt aceleaşi indiferentr de sistemul de unităţi utilizat pentru a le exprima.
Mărimile fizice pot fi mărimi scalare sau mărimi vectoriale. Mărimile fizice scalare sunt
determinate numai prin valoarea lor numerică. Un exemplu de mărime scalară este masa unui corp, m =
2 kg. Mărimile vectoriale sunt determinate prin valoarea lor numerică (numită mărimea vectorului sau
modulul vectorului), prin direcţia şi sensul vectorului. Modul de scriere al unui vector este următorul: (i)
8