boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

More documents

Recommendations

Info

SITUAŢIA AFECŢIUNILOR OSTEOARTICULARE LUATE ÎN EVIDENŢĂ LA UNITĂŢILE MINIERE DIN CADRUL COMPANIEI NAŢIONALE A HUILEI PETROŞANI AFECŢIUNI OSTEO- ARTICULARE BOALĂ PROFESIONALĂ DECLARATĂ HERNIE DE DISC OPERATĂ DE DISC HERNIE NEOPERATĂ DISCARTROZE ALTE ARTROZE SPONDILITE TOTAL BOLI OSTEOARTICULARE UNITĂŢI E.M. LONEA - 24 12 92 - 3 131 1463 E.M. PETRILA 1 21 14 240 28 3 307 1563 E.M. LIVEZENI - 22 8 179 - 8 217 1531 E.M. VULCAN - 3 1 76 9 - 89 998 E.M. PAROŞENI - 7 - 85 5 2 99 1274 E.M. LUPENI - 5 26 68 7 5 111 2520 E.M. URICANI - 14 - 57 1 - 72 1218 E.P.C.V.J. - 3 - 14 6 3 26 690 S.C.S.M. - - 1 15 - - 16 484 TOTAL C.N.H. 1 99 62 826 56 24 1068 11741 BOLI OSTEOARTICULARE TOTAL PERSONAL CAZURI 260 250 240 230 220 210 200 190 180 170 160 150 140 130 120 110 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 boală profesională declarată hernie de disc operată hernie de disc neoperată BOLI discartroze alte artroze spondilite E.M. LONEA E.M. LIVEZENI E.M. PAROŞENI E.M. URICANI S.C.S.M. E.M. PETRILA E.M. VULCAN E.M. LUPENI E.P.C.V.J. Suprasolicitarea osteo – musculo –articulară 128
Efortul fizic (osteo - musculo - articular) se realizează prin contracţiile unor importante grupe musculare, mai mult sau mai puţin intense, pe o perioadă semnificativ de mare din timpul de muncă În activităţile profesionale cu efort predominant osteo - musculo - articular intervine şi un oarecare grad de efort neuro - psihic şi senzorial care are un rol principal de coordonare şi de control atât asupra sistemului locomotor efector, cât şi asupra aparatului cardiovascular, respirator şi sistemului nervos. Intensitatea activităţilor profesionale cu efort predominant fizic are o deosebită importanţă deoarece impun: a. o bună orientare a medicului în cadrul examenului medical la angajare, a celui de adaptare şi periodic, precum şi în privinţa dispensarizării, în ceea ce priveşte corelarea aptitudinilor osteo - musculo - articulare ale salariatului cu cerinţele postului de muncă (solicitări energetice, poziţie de lucru, gestualităţi profesionale specifice); b. aprecierea microclimatului industrial; c. reducerea efortului fizic prin mecanizarea unor procese tehnologice, raţionalizarea fluxului tehnologic; d. stabilirea unei raţii alimentare judicioase cantitativ şi calitativ pentru diferite colectivităţi profesionale sau angajaţi. Este cunoscut faptul că organismul se află într-o permanentă mişcare care se accentuează atunci când acesta intră într-o activitate de producţie fizică. De fapt din acest moment începe efortul. Depunând un efort, întregul organism se adaptează cu toate aparatele şi funcţiile sale condiţiilor cerute, neexistând nici cea mai mică parte componentă a acestuia care să nu participe sub o formă sau alta la amintitul proces conform legilor fiziologice. Activitatea musculară se află la baza efectuării oricărei munci fizice. La nivelul muşchiului are loc procesul de transformare în lucru mecanic a energiei potenţiale furnizate de substanţele nutritive. Energia necesară contracţiei musculare rezultă dintr-o serie de procese chimice complexe în care un rol important îl joacă activitatea enzimatică. Rezervele energetice se refac permanent pe seama energiei rezultate din arderea principiilor nutritive în prezenţa oxigenului. Cheltuiala energetică depinde de natura şi de durata travaliului muscular. În perioada de debut a efortului sau de instalare a acestuia, consumul de oxigen creşte progresiv, cantitatea nefiind încă suficientă pentru a satisface nevoia de oxigen. Nevoia de oxigen reprezintă cantitatea de oxigen necesară oxidării complete a întregii cantităţi de metaboliţi rezultaţi în unitatea de timp. Această fază durează 2 - 4 minute. Astfel se acumulează o datorie de oxigen. Fenomenul se explică prin adaptarea tardivă a aparatelor cardiovascular şi respirator la nevoile de oxigen. În faza a doua aportul de oxigen corespunde necesităţilor de efort. Nu se mai acumulează cataboliţi, fiind faza de echilibru stabil. În perioada a treia de restabilire, după încetarea activităţii musculare, consumul revine la valorile de repaus în mod treptat. În această fază se plăteşte datoria de oxigen contractată la începutul muncii şi durează atât timp cât persistă surplusul de cataboliţi. Cantitatea de oxigen maximă care permite un efort maxim în stare constantă reprezintă capacitatea aerobă a omului şi este în medie de 3,2 1 / min la bărbat şi 2,4 1 / min la femeie sau în jur de 16 Kcal / min respectiv 12 Kcal / min. Categoria muncii Degajare calorică Pe schimb Pe oră Pe minut Uşoară Până la 1200 Până la 150 Până la 3,5 Medie 1201 - 2000 151 -700 3,5-6 Grea Peste 2000 700 Peste 6 129
Page 1 and 2:
Lucrările Conferinţei Săptămân
Page 3 and 4:
1. RISCURILE EXPUNERII LUCRĂTORIIL
Page 5 and 6:
La aceste locuri de muncă şi post
Page 7 and 8:
2. PĂUNCU E.A., MIHAELA C., MATEI
Page 9 and 10:
• Lipsa sprijinului din partea co
Page 11 and 12:
muşchii braţelor, spatelui şi ab
Page 13 and 14:
2.3. Indicatori ergonomici Atunci c
Page 15 and 16:
- distanţa faţă de corp a masei
Page 17 and 18:
Introducerea recentă în România
Page 19 and 20:
• Dificultatea sau imposibilitate
Page 21 and 22:
5. Elaborare programe operaţionale
Page 23 and 24:
- aprecierea raportului cost/benefi
Page 25 and 26:
Tabel 10: Algoritmul cuantificării
Page 27 and 28:
ultrasunete, kinetoterapie (inclusi
Page 29 and 30:
- sursa de pacienţi a fost repreze
Page 31 and 32:
‣ Cantitativ: se codifică: 0 = "
Page 33 and 34:
=> se obţin vizualizări pentru fi
Page 35 and 36:
Cele 140 cazuri, reprezentînd lotu
Page 37 and 38:
SOCIALĂ NT COMPORTAME Tehnici spec
Page 39 and 40:
Vom continua cu descrierea programe
Page 41 and 42:
- sistem de legare şi pentru regla
Page 43 and 44:
Iniţial Final Exerciţiu 5: Prepoz
Page 45 and 46:
4. MECANISMUL INTIM DE PRODUCERE A
Page 47 and 48:
- disciplina în muncă - necesitat
Page 49 and 50:
factori nocivi profesionali, pentru
Page 51 and 52:
sancţiunile disciplinare pe care l
Page 53 and 54:
De aceea, atât în procesul de for
Page 55 and 56:
- rezistenţa la acţiunea factoril
Page 57 and 58:
6. CONCEPEREA SARCINII DE MUNCĂ PE
Page 59 and 60:
care trebuie să le îndeplinească
Page 61 and 62:
7. STUDIU DE CAZ: MANIPULAREA MANUA
Page 63 and 64:
Descrierea locului de muncă şi a
Page 65 and 66:
- intervenţia medicală adecvată
Page 67 and 68:
Fig. 1 67
Page 69 and 70:
Fig. 3 69
Page 71 and 72:
8. COMBATEREA AFECŢIUNILOR MUSCULO
Page 73 and 74:
1. Identificarea pericolelor asocia
Page 75 and 76:
■ Minimizarea nevoii de a efectua
Page 77 and 78: Măsurile de prevenire trebuie să
Page 79 and 80: Lotul luat în studiu a cuprins 450
Page 81 and 82: Distribuţia după vechimea în muc
Page 83 and 84: vertebrale şi mai ales a celei cer
Page 85 and 86: 51,4% şi ortostatism 48,6%) cu anu
Page 87 and 88: 10. METODOLOGIA ANTRENAMENTULUI FIZ
Page 89 and 90: posibilitatea muşchiului de a extr
Page 91 and 92: asemenea, hipotensiunea ortostatic
Page 93 and 94: Ameliorarea condiţiei psihice a bo
Page 95 and 96: O mai bună identificare şi evalua
Page 97 and 98: Bolile profesionale a cãror declar
Page 99 and 100: dacă salariatul percepe una sau ma
Page 101 and 102: 12. RECUPERAREA PACIENŢILOR CU HDL
Page 103 and 104: Material şi metodă Studiul pe car
Page 105 and 106: pacienţii cu o vechime a bolii de
Page 107 and 108: 13. TULBURĂRI MUSCULOSCHELETICE
Page 109 and 110: Formele clinice de afecţiuni muscu
Page 111 and 112: 14. TULBURĂRI MUSCULOSCHELETICE
Page 113 and 114: • furnizarea de informaţii adecv
Page 115 and 116: Se manifesta prin durere, stare de
Page 117 and 118: - examen medical la angajare - cu a
Page 119 and 120: Beneficiarii serviciilor de aliment
Page 121 and 122: - Participarea angajaţilor şi a r
Page 123 and 124: 2000 1800 1831 1600 1621 1709 1400
Page 125 and 126: Principalele afecţiuni musculo - s
Page 127: Variabilele ambianţei de muncă î
Page 131 and 132: durere radiculară, produsă prin c
Page 133 and 134: Faţă de concluziile rezultate în
Page 135 and 136: existe o anumită durată şi o anu
Page 137 and 138: • Patologia implică mai frecvent
Page 139 and 140: transportul de materiale, instrumen
Page 141 and 142: unităţile respective, un număr m
Page 143 and 144: Tendinita, tenosinovita extensorulu
Page 145 and 146: pacient. Numai prin aprofundarea sp
Page 147 and 148: Metode de analiză şi de măsurare
Page 149 and 150: aprecieri valorice, autonomia şi s
Page 151 and 152: amplasate pe toată suprafaţa cons
Page 153 and 154: Încălţările speciale purtate î
Page 155 and 156: - Realizarea unui studiu a tuturor
Page 157 and 158: 19. ERGONOMIA PRIVIND ACTIVITĂŢIL
Page 159 and 160: iscul de afecţiuni dorsolombare es
Page 161 and 162: implicarea lucrătorilor şi a repr
Page 163 and 164: Regula nr. 4: Uneltele şi material
Page 165 and 166: Regula 3. În timpul efectuării mu
Page 167 and 168: Fig. 1.10. d) Reguli privind ritmul
Page 169 and 170: Fig. 1.16. Fig. 1.17 Fig. 1.18 Fig.
Page 171 and 172: Concluzii Între regulile prezentat
Page 173 and 174: -că lista acestor maladii consider
Page 175 and 176: Factori psihosociali Stres Solicit
Page 177 and 178: • Acţiuni repetitive Repetitivit
Page 179 and 180:
intervenţie,înscrisă într-un de
Page 181 and 182:
Mobilizarea Acordul pentru a acţio
Page 183 and 184:
Factorii de risc pot fi reduşi ac
Page 185 and 186:
22. „Reduceți efortul!” EXEMPL
Page 187 and 188:
Factori fizici: • aplicarea unei
Page 189 and 190:
3.1. Exemplu de bune practici din S
Page 191 and 192:
Procesul tehnologic de metalurgie a
Page 193 and 194:
Numai prin acţiuni conjugate susţ
Page 195 and 196:
Statisticile Organizaţiei Interna
Page 197 and 198:
furnizate în studiul precedent al
Page 199 and 200:
24. ERGONOMIA - FACTOR CARE CONTRIB
Page 201 and 202:
• Manipularea manuală a maselor
Page 203 and 204:
Zona de lucru recomandată pentru u
Page 205 and 206:
Pentru a citi instrucţiunile cât
Page 207 and 208:
25. SINDROMUL DE COLOANĂ VERTEBRAL
Page 209 and 210:
îngustare spaţii intervertebr. hi
Page 211 and 212:
26. CONDIŢIILE ERGONOMICE NECORESP
Page 213 and 214:
- stabilirea unor mişcări ergonom
Page 215 and 216:
27. AFECŢIUNILE COLOANEI VERTEBRAL
Page 217 and 218:
Chiar atunci când una din curburi
Page 219 and 220:
TRATAMENT A. TRATAMENTUL SCOLIOZEI
Page 221 and 222:
28. SUFERINŢE MUSCULOSCELETICE A
Page 223 and 224:
Un simptom prezent cu frecvenţă c
Page 225 and 226:
Şlefuitorii sau persoanele care lu
Page 227 and 228:
29. BUNE PRACTICI PRIVIND MANIPULAR
Page 229 and 230:
caracteristicile mediului de muncă
Page 231 and 232:
Frecvent (intre 6- 10% din durata s
Page 233 and 234:
Diagrama 1. Părţi ale corpului af
Page 235 and 236:
Transportorul se afla la un anumit
Page 237 and 238:
Ambalarea unui obiect foarte greu,
Page 239 and 240:
Munca la nivelul solului necesită
Page 241 and 242:
Una dintre cele mai frecvente cauze
Page 243 and 244:
- spaţiu insuficient poate duce la
Page 245 and 246:
30. ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A MUNCI
Page 247 and 248:
Prin urmare, realizarea acestui pri
Page 249 and 250:
▪ mişcările mâinilor şi ale b
Page 251 and 252:
itmului de muncă şi la creşterea
Page 253 and 254:
Poziţia normală a corpului se car
Page 255 and 256:
picioare destins, aplecat, drept cu
Page 257 and 258:
Poziţia aşezat este superioară p
Page 259 and 260:
▪ determinarea timpului de menţi
Page 261 and 262:
Intensitatea şi durata muncii fizi
Page 263 and 264:
În această situaţie se consider
Page 265 and 266:
În organizarea superioară a produ
Page 267 and 268:
Optimizarea relaţiei om-maşină s
Page 269 and 270:
• Dispozitivele de comandă ale u
Page 271 and 272:
3.7. Posibilităţile de adaptare
Page 273 and 274:
6.9 Atenţia este deranjată de act
Page 275 and 276:
11. INCARCAREA EXECUTANTULUI SI EXP
Page 277 and 278:
32. AFECŢIUNI MUSCULOSCHELETICE
Page 279 and 280:
% Afectiuni musculo - scheletice ra
Page 281 and 282:
33. PRINCIPIILE ŞI REGULILE ERGONO
Page 283 and 284:
sanguină a pielii. metabolice inte
Page 285 and 286:
-travaliul (efortul ) muscular dina
Page 287 and 288:
scapulară(masa umărului) Mişcăr
Page 289 and 290:
PRINCIPIUL 5:Utilizarea gravitaţie
show all

boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?