boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

amplificând vigilenţa şi autocontrolul, favorizând astfel un comportament de tip preventiv şi
diminuând considerabil riscul de accidentare.
În cazul unei atitudini negative, munca este percepută ca o obligaţie împovărătoare,
lucrătorul angajându-se în efectuarea ei fără interes şi fără plăcere. Pe fondul unei asemenea
atitudini se dezvoltă şi alte trăsături comportamentale cu influenţă perturbatoare asupra
eficienţei muncii:
- tendinţă de eschivare şi chiul;
- superficialitate şi indisciplină;
- neglijarea sau sfidarea regulamentelor, inclusiv a celor de securitate a muncii.
Analizele de caz au demonstrat că un procent însemnat din cazuistica accidentelor de
muncă, are la bază cauze de ordin atitudinal şi caracterial. Aceasta impune iarăşi necesitatea
ca măsurile de securitate şi protecţie a lucrătorilor în procesul muncii, să urmărească şi
scopuri educative, de modelare adecvată a atitudinii faţă de muncă şi a trăsăturilor de caracter
complementare ei.
La finele acestei lucrări de analiză, se impune logic următoarea constatare de
principiu: dacă eficienţa muncii din perspectiva componenţei umane este determinată
esenţialmente de competenţa profesională, apoi aceasta nu trebuie redusă doar la potenţialul
aptitudinal şi la ansamblul cunoştiinţelor şi deprinderilor de specialitate; în ea se includ
obligatoriu şi factorii de personalitate care, aşa cum s-a prezentat în lucrare, condiţionează atât
adaptarea şi integrarea profesională, cât şi randamentul general în muncă.
În loc de încheiere, adresăm cititorului, auditorului prezentării lucrării, un îndemn la
pace, credinţă, iubire şi speranţă în accepţiunea de mai jos:
- PACEA prin liniştea din suflet permite analizatorului central să se concentreze în
permanenţă la sarcina ce urmează a fi executată. Aceasta permite organelor de execuţie să
respecte cerinţele de securitate în muncă şi astfel să elimine perturbatorii generatori de
evenimente sau accidente.
- CREDINŢA în bine că ceea ce aveţi de făcut reprezintă un scop, obiectiv util
oamenilor, întăreşte capacităţile executive ale lucrătorilor prin factori de atitudine şi de
caracter a fiecăruia, formaţi, cultivaţi, elevaţi şi educaţi în procesul de muncă în care şi i-a
definit executantul.
- IUBIREA îmbracă o haină dublă şi diversă, specifică operaţiunilor efectuate, atât
faţă de lucrarea executată cât şi faţă de mediul social în care se manifestă, faţă de colaboratori,
colegi, ierarhie structurală.
- SPERANŢA completăm iubirea şi cu speranţa că munca executantului, atitudinea sa de a
face azi mai bine, mai atent, mai mult decât ieri, îi va fi recunoscătoare şi de ce nu, va fi mai
bine plătită mâine, dacă nutrim această nobilă ţinută morală, completăm tabloul factorilor de
personalitate, care pot motiva structura şi dinamica acţiunilor executantului şi astfel doar
printr-o investiţie în comunicare, în informare, în instruire şi consultare a lucrătorilor, putem
spori randamentele muncii executanţilor.
56