boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

- medicul de medicina muncii poate contribui la depistarea poziţiilor cu risc pentru AMS-
MS;
-el poate identifica simptomele şi semnele premergătoare AMS-MS;
-poate să propună cele mai bune soluţii pentru reintegrarea rapidă şi adaptată la locul de
muncă a salariaţilor afectaţi de AMS.
Menţinerea capacităţii funcţionale a operatorului
Acţiunea presupune încurajarea salariaţilor de a practica o activitate fizică uşoară,adaptată
capacităţilor lor. Practica activităţilor fizice şi/sau sportive permite menţinerea capacităţilor
funcţionale ale sistemului musculoscheletic,combaterea stresului şi ameliorarea echilibrului
salariaţilor.Acest tip de acţiune nu poate fi impusă salariaţilor,dar le poate fi propusă. Medicul
de medicina muncii este cel mai calificat pentru a o promova.Dacă un program de activitate
fizică este pus în aplicare la locul de muncă,este necesar un acord prealabil între partenerii
sociali înainte de a propune un astfel de program salariaţilor.
III CONCLUZII
Acest ghid se doreşte a clarifica câteva din întrebările ridicate de AMS-MS.AMS-MS sunt
înainte de toate afecţiuni dureroase pentru salariaţi.Ele pot să afecteze atât salariaţii dintrun
şantier cât şi salariaţii dintrun birou.Mai mult,AMS-MS induc costuri indirecte importante şi
pun inevitabil probleme de reinserţie în muncă a salariaţilor.
Sunt absolut necesare programe coerente de prevenţie elaborate de actori
publici,specialişti în prevenţia riscurilor profesionale şi în sănătate,parteneri sociali.
Angajarea fermă a conducerii întreprinderii,importanţa lucrului colectiv,utilizarea de
metode de ergonomie,adaptarea locurilor de muncă,sunt factori de succes pentru o acţiune
durabilă de prevenţie a AMS-MS.
Bibliografie
1. Legea nr. 319/2006-Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
2. HG NR. 1425/2006-Norme metodologice pentru aplicarea legii securităţii şi sănătăţii
în muncă Legea nr. 319/2006;
3. HG 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă;
4. HG 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
utilizare de către lucrători a echipamentelor de muncă;
5. HG 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători,în special de
afecţiuni dorsolombare;
6. HG 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare
la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
7. HG 1876/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii;
8. Grumăzescu M. , Stan A. , Wegener N. , Marinescu V. –Combaterea zgomotului şi
vibraţiilor;
9. Prof. dr. Niculescu T. –Medicina muncii;
10. Pujol M. –Pathologies professionnelles d'hypersollicitation : atteinte pe´riarticulaire du
membre superie´ur. Paris,Masson,2003
184