boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate
boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate
boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Afectarea coloanei vertebrale. Asociatã cu dureri <strong>de</strong> sezut si <strong>de</strong> umeri permite<br />
<strong>de</strong>finirea unui tablou specific muncii <strong>de</strong> birou, cunoscut ca "sindromul secretarei". Durerea<br />
poate fi însotitã <strong>de</strong> unele <strong>de</strong>viatii ale coloanei vertebrale (cu frecventã crescutã apare cifoza),<br />
discopatii; pot apare si fenomene acute <strong>de</strong> lombosciaticã. Principala cauzã <strong>de</strong> aparitie a<br />
acestor tulburãri o constituie mobilierul nea<strong>de</strong>cvat ca si constructie sau pozitionare: scaun jos,<br />
îngust, instabil, moale, sezutul scaunului permite alunecarea înainte a corpului, spãtarul nu<br />
asigurã sprijin lombar, antebrate nerezemate, nivelul coatelor mai coborât <strong>de</strong>cât al tastaturii,<br />
pozitie rãsucitã a corpului fatã <strong>de</strong> ecran, a<strong>de</strong>sea pentru a evita fenomenele <strong>de</strong> reflexie, absenta<br />
sprijinului pentru picioare.<br />
Durerile <strong>de</strong> gât, umeri, partea superioarã a spatelui pot fi <strong>cauzate</strong> <strong>de</strong> o pozitie fixã,<br />
impusã <strong>de</strong> munca la calculator, în special dacã bratele lucrãtorului nu au nici un suport sau<br />
umerii sunt încovoiati. Durerea miofascialã <strong>de</strong> naturã ischemicã reprezintã un mecanism<br />
frecvcent al durerilor cervicale si toracice.<br />
Hernia <strong>de</strong> disc -dupã J.L. Kelsey- la cei ce lucreazã peste jumãtate din timpul <strong>de</strong><br />
lucru în pozitie sezând poate apare cu un risc <strong>de</strong> 60-70% mai mare <strong>de</strong>cât la cei care nu stau jos<br />
atât <strong>de</strong> mult. Se manifestã sub forma durerii puternice <strong>de</strong> picior; herniile mici pot cauza durere<br />
<strong>de</strong> tip sciatic în timp ce acelea mari pot conduce la o lipsã <strong>de</strong> sensibilitate asociatã cu durere.<br />
Osteoporoza este favorizatã <strong>de</strong> activitãtile se<strong>de</strong>ntare prelungite, care amplificã riscul<br />
aparitiei secundare <strong>de</strong> fracturi.<br />
CTD (Cumulative Trauma Disor<strong>de</strong>r) este un sindrom ce apare în urma pozitiei<br />
prelungite, rigi<strong>de</strong>, a bratelor pe lângã corp, ce duce la compresiunea vaselor si nervilor din<br />
zona pectoralã si care se manifestã prin durere si jenã localã.<br />
Sindromul <strong>de</strong> "tunel carpian" (formã a CTD) se instaleazã sub forma unor crampe<br />
în podul palmei si în <strong>de</strong>gete, ajungând la durere, pier<strong>de</strong>rea controlului, slãbiciune (scãparea<br />
obiectelor din mânã), imposibilitate <strong>de</strong>-a lucra, chiar pânã la anchiloze locale, prin<br />
compresiune ulnarã a formatiunilor tendinoase locale. Nervul median trece prin tunelul<br />
carpian împreunã cu tendoanele flexoare ale mâinii. Miscãrile rapi<strong>de</strong> ale <strong>de</strong>getelor si<br />
activitatea <strong>de</strong> tastare prelungitã <strong>de</strong>terminã inflamarea tendoanelor, cu scã<strong>de</strong>rea cantitãtii <strong>de</strong><br />
lichid sinovial si secundar compresiune în acest spatiu îngust a nervului median. În timp apare<br />
durerea, asemãnãtoare cu cea perceputã la lovirea cotului. Localizãrile cele mai frecvente ale<br />
durerii sunt la nivelul antebratului, cotului, încheieturii mâinii, <strong>de</strong>getului mare. A<strong>de</strong>sea<br />
durerile din cadrul sindromului carpian sunt mai intense în cursul noptii. Dacã activitatea este<br />
redusã sau întreruptã la aparitia durerii ca prim simptom, fenomenele sunt reversibile.<br />
Continuarea activitãtii sustinute duce în timp la aparitia modificãrilor ireversibile ale nervului<br />
median. La personalul cu vechime în activitate existã, în majoritatea cazurilor, hiperextensie<br />
digitalã, cu articulatii hipermobile. Mai mult <strong>de</strong> 1/4 dintre utilizatori lovesc tastele cu o fortã<br />
prea mare. Cauza principalã <strong>de</strong> aparitie a sindromului <strong>de</strong> tunel carpian o constituie<br />
pozitionarea necorespunzãtoare a tastaturii: mai înaltã <strong>de</strong> 4 cm., linia WSDF la mai mult <strong>de</strong> 70<br />
cm <strong>de</strong> sol, astfel încât lucrãtorul este nevoit sã-si ridice umerii si bratele, taste rigi<strong>de</strong>;<br />
activitate <strong>de</strong> duratã, fãrã pauze, absenta cotierelor sau constructia lor nea<strong>de</strong>cvatã: prea lungi,<br />
prea înguste, din materiale dure sau alunecoase; încheietura mâinii nu trebuie sã fie îndoitã<br />
sau sã trebuiascã sã fie îndoitã pentru a ajunge la tastaturã. În cazul utilizãrii mouse-ului<br />
durerile <strong>de</strong> încheieturã pot apare dacã acesta este prea greu si existã tendinta <strong>de</strong>plasãrii sale<br />
între <strong>de</strong>getele mare si arãtãtor.<br />
Factori favorizanti în aparitia sindromului <strong>de</strong> tunel carpian sunt: artrita, diabetul<br />
zaharat, guta, hipotiroidismul, graviditatea, sexul feminin, anticonceptionalele, menopauza,<br />
dimensiunea încheieturii (încheieturi musculoase, groase), obezitatea, unele anti<strong>de</strong>presive,<br />
temperatura scãzutã. La suprapon<strong>de</strong>rali, prin utilizarea tastaturii apar <strong>de</strong>viatii ale încheieturii<br />
ce afecteazã nervul median. Unele studii aratã cã tendinitele si durerile musculare în zonele<br />
superioare ale corpului uman se pot asocia cu adoptarea unei pozitii cu gâtul, umerii si<br />
muschii bratelor în contractie izometricã. Numai aparitia durerilor nu permite diagnosticarea<br />
unui sindrom <strong>de</strong> canal carpian, durata expunerii <strong>profesionale</strong> trebuind sã fie semnificativã.<br />
142