boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

Tendinita, tenosinovita extensorului degetului mare apare îndeosebi prin tastarea
blancului cu policele; sindromul de intersectie constã din tenosinovitã cu localizare pe parte
dorsalã a antebratului, în zona de intersectie a tendoanelor extensoare ale mâinii si policelui.
Tendinita extensorilor apare dacã mâna este mentinutã ridicatã mai mult timp sau ridicatãcoborâtã
în mod repetat. apare frecvent la muzicieni si utilizatori de tastaturã.
Epicondilita lateralã poate apare prin fortarea repetatã a antebratului prin miscãri de
extensie si supinatie repetate, îndeosebi prin utilizarea mous-ului.
Sindromul PIN distal (posterior interosseus nerve syndrome) se referã la
întreruperea pãrtii motoare a nervului radial în partea superioarã a antebratului, lângã
epicondilul lateral.
Sindromul tunelului cubital este mai rar si se referã la comprimarea/întreruperea
nervului ulnar la nivelul tunelului cubital în interiorul cotului.
Un simptom prezent cu frecventã crescutã este cefaleea, etiologia ei fiind complexã:
simptom secundar al astenopiei, tulburãri date de stres, sau incomfort muscular. La operatorii
la videoterminal o formã obisnuitã de cefalee este cea frontalã. Cefaleea poate apare:- asociatã
cu munca, în conditii de iluminat deficitare, muncã intensã, fenomene supãrãtoare la
videoterminal,- însotitã de obosealã ocularã (secundar organizãrii postului de muncã, functie
de deplasãrile privirii)- în conditiile unei stãri tensionate, stresante, îngrijorãtoare,
proportional cu vechimea activitãtii la videoterminal- acompaniatã de vedere dublã, neclarã,
dupã câteva ore de muncã la videoterminal.
Pentru o bunã desfãsurare a activitãtii, prevenirea instalãrii oboselii profesionale si
profilaxia îmbolnãvirilor este necesarã asigurarea si mentinerea conditiilor de microclimat,
iluminat, zgomot, corespunzãtoare normelor în vigoare, organizarea proceselor de muncã
astfel încât -periodic- sã asigure recuperarea functionalã a structurilor solicitate. Reducerea
fluctuațiilor mari de activitate.
La personalul ce lucreazã pe tot schimbul de lucru în fata monitorului, vor fi
asigurate pauze scurte (circa 5 minute la 1 orã, 15 min. la 2 ore, sau alese individual), pentru
prevenirea oboselii neuropsihice si vizuale, cu evitarea activitãtii continue pe o duratã mai
mare de 4 ore în fata videoterminalului, pentru a preveni instalarea sau evoluția unor
afecțiuni. Nu se va renunța la aceste pauze prin cumularea orelor la sfârșit de program.
Locul de muncã va fi amenajat ergonomic atât pentru o poziție comodã a corpului
cât si pentru scãderea solicitãrii articulare, neuropsihice si vizuale. Personalul va evita
îmbrãcãmintea de culoare deschisã în timpul lucrului, pentru prevenirea fenomenului de
reflexie. Pentru ameliorarea poziției corpului, ar fi beneficã adaptarea de cotiere la scaunele
ergonomice existente, sau dotarea cu scaune ergonomice, cu înãltime reglabilã (42-50 cm),
adâncime a șezutului scaunului corespunzãtoare, suport lombar reglabil si cu suport reglabil
pentru coate. Scaunele sã permitã lucrul dintr-o pozitie înclinatã (120 sau mai mult). Cotierele
sã fie suficient de late si sã nu ajungã în contact cu cotul; sã fie suficient de lungi pentru a
susține antebrațul. Birourile vor avea înãltime corespunzãtoare cu datele antropometrice ale
utilizatorului, (ideal ar fi sã aibã înãltime reglabilã, de 65-75 cm). Tastatura si mouse-ul vor fi
dispuse alãturat, pe un suport glisant, care sã permitã membrelor inferioare sã încapã în
spațiul de dedesupt iar încheietura mâinii sã nu fie îndoitã sau întinsã pentru a ajunge la
tastaturã. Monitorul nu va fi dispus pe calculator; preferabilã este distanta ochi-ecran de 40-70
cm, cu un unghi vizual de 15-20°. Pentru membrele inferioare va fi realizat un suport care sã
asigure un unghi de aproximativ 90° al piciorului pe gambã. Postul de muncã va fi amenajat
ținând seama de necesitãtile utilizatorului si sã permitã poziții variabile. În vederea unei bune
recuperãri, în timpul liber se recomandã personalului de la oficiul de calcul mãsuri de odihnã
activã, în aer liber, iar la locul de muncã, în pauze, miscãri fizice, îndeosebi de extensie.
Educație sanitarã a factorilor decizionali si a celor implicați direct, în vederea
constientizãrii de cãtre personal a factorilor de risc din mediul de muncã pentru starea de
sãnãtate.
143