boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

Lotul luat în studiu a cuprins 450 de muncitori din industria de confecţii din judeţul
Dolj, cu vârste cuprinse între 21-50 de ani cu o vârstă medie de 37,2 ± 7,4 ani cu forme
clinice de boală cu localizare osteo-musculo-articulară generată de solicitarea structurilor
morfologice amintite (coloană vertebrală, articulaţii, muşchi, tendoane).
Factorii etiologici principali sunt reprezentaţi de poziţia şezândă prelungită, mişcările
repetate fine şi de coordonare, mişcările de flexie, extensie şi lateralitate a coloanei vertebrale.
Metodologia de lucru cuprinde :
- registrul de evidenţă a bolii profesionale din cadrul Serviciului de Prevenire şi
Combatere a Bolilor Profesionale din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Dolj;
- procesele verbale de confirmare şi cercetare a bolii profesionale;
- fişele de declarare a bolii profesionale (BP 1 );
- foile de observaţie din cadrul Clinicii Medicina Muncii Craiova;
Parametrii urmăriţi
Simptomatologia clinică ce a fost studiată în funcţie de efectul factorilor etiologici
(poziţia de lucru, mişcări efectuate în cursul procesului tehnologic):
- vechimea la locul de muncă respectiv;
- afecţiuni comorbide asociate;
- caracteristicile clinice şi evolutive ale principalelor afecţiuni diagnosticate (spondiloza
cervico-dorso-lombară, sindromul de canal carpian, tendinita calotei rotatorilor);
- forme clinice de boală (gravitatea);
- efectul terapeutic;
- eficacitatea măsurilor de profilaxie;
- anamneză profesională în amănunt.
În cadrul examenului clinic care cuprinde şi examenul aparatului locomotor, o
deosebită atenţie s-a acordat examenului mobilităţii coloanei vertebrale datorită procentului
crescut de spondiloză cervico-dorso-lombară.
Examenele de laborator şi paraclinice au cuprins şi explorarea radiologică, ecografii de
părţi moi, VSH, efectuându-se de asemenea şi examenul neurologic.
Au fost studiate şi vizualizate din punct de vedere ergonomic atelierele de confecţii luate
în studiu.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Din lotul studiat de 450 de persoane, procentul cel mai mare 43,5% îl reprezintă
persoanele cu vârsta cuprinsă între 36-40 de ani, restul de 20,8% între 41-45 de ani, 16,6%
între 46-50 de ani, 11,7% între 31-35 de ani, 4,4% între 26-30 de ani şi 2,6% între 21-25 de
ani. Cea mai afectată perioadă de vârstă este între 36-40 de ani (tabelul nr.1).
Distribuţia după vârstă
200
196
150
100
50
12
20
53
94
75
0
21-25
ani
26-30
ani
31-35
ani
36-40
ani
41-45
ani
46-50
ani
79