boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

23%
25%
lucratori cu dureri de
spate
lucratori cu dureri
musculare
Orice lucrător poate fi afectat, totuşi problema poate fi prevenită sau redusă prin respectarea
normelor existente de sănătate şi securitate şi poate fi evitată prin aplicarea corespunzătoare a
evaluării riscurilor, plasând în locul lor măsuri potrivite de prevenire bazate pe control şi bune
practici şi verificând dacă aceste măsuri sunt în continuare eficiente.
1. Bolile musculoscheletale - cerinţe internaţionale şi europene privind protecţia
lucrătorilor împotriva AMS
Bolile musculoscheletale reprezintă o mare proporție din totalul de boli profesionale care
determina handicap la adulți. In tarile industrializate, bolile musculoscheletale sunt principala
cauza a incapacității de munca, pierderile suferite de pe urma lor echivalând in Statele Unite
cu 1,3 % din produsul intern brut.
In Romania, conform statisticilor bolilor profesionale ,bolile musculoscheletale nu sunt cele
mai frecvente, dar numărul lor este in continua creștere. In Europa, AMS sunt cele mai
frecvente probleme de sănătate legate de locul de munca, afectând milioane de lucrători.
Aceste boli apar prin suprasolicitarea corpului întâlnita la locul de munca, rezultat
cumulat al factorilor de risc specifici locului de munca. Stresul la care este supus corpul poate
determina o varietate de leziuni sau boli ale mușchilor, tendoanelor, ligamentelor, nervilor
periferici, articulațiilor, cartilaje, oase si vaselor de sânge, fie ale extremităților superioare, fie
ale celor inferioare, sau aparținând spatelui. In timp poate surveni o lezare permanenta a
mușchilor, tendoanelor sau oaselor. Poate surveni chiar si un handicap permanent. Se încearcă
numeroase strategii de scădere a apariției acestor afecțiuni, incluzând strategii de îmbunătățire
a legislației in vigoare, metode ergonomice, metode de prevenire si de educație.
Mai multe grupe de factori pot conduce la AMS, inclusiv factori fizici şi biomecanici,
factori organizaţionali şi psihosociali, factori individuali şi personali (a se vedea Căsuţa 1).
Aceştia pot acţiona separat sau în mod combinat. Majoritatea AMS de origine profesională
sunt afecţiuni cumulative provocate prin expunerea repetată la solicitări mai mult sau mai
puţin intense pe o perioadă de timp îndelungată. AMS pot, de asemenea, lua forma unor
traumatisme acute, cum sunt fracturile provocate în timpul unui accident. AMS afectează în
principal spatele, gâtul, umerii şi membrele superioare dar pot afecta şi membrele inferioare.
Anumite AMS sunt afecţiuni specifice caracterizate prin indicatori şi simptome bine definite,
cum este sindromul de canal carpian care afectează încheietura mâinii. Altele se manifestă
exclusiv prin durere sau disconfort, fără ca o afecţiune specifică să fie clar observată.
186