boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

26. CONDIŢIILE ERGONOMICE NECORESPUNZĂTOARE,
CAUZĂ A AFECŢIUNILOR MUSCULO­SCHELETICE
Autori : Szombatfalvi-Török Francisc - inspector şef ITM Sibiu
Măgdoiu Mihai – inspector de muncă ITM Sibiu
Rezumat: Autorii prezintă un studiu privind factorii de risc caracteristici, poziţiile şi mişcările care pot
genera afecţiuni musculo – scheletice, cele mai frecvente afecţiuni precum şi măsuri de prevenire.
Cuvinte cheie: . Afecţiunile musculo-scheletice profesionale (AMS), mişcările repetitive,
ritmul de muncă, munca fizică grea, instruire.
Afecţiunile musculo-scheletice profesionale (AMS) reprezintă afecţiuni ale structurii
organismului, cum ar fi cele ale muşchilor, articulaţiilor, tendoanelor, ligamentelor, nervilor,
oaselor şi afecţiuni localizate ale sistemului circulator, care sunt provocate sau agravate în
principal prin activitatea profesională şi de microclimatul în care se desfăşoară munca.
Factori care generează AMS
AMS asociate muncii sunt datorate în principal următorilor factori:
• Poziţii şi mişcări neergonomice la locul de muncă
• Caracterul repetitiv şi ritmul de muncă
• Munca fizică grea
• Vibraţii
• Temperatura
Poziţii şi mişcări care pot genera AMS profesionale
Orice poziţie a corpului, menţinută o perioadă prea îndelungată, poate antrena un anumit
disconfort şi oboseală. De exemplu, poziţia ortostatică este o poziţie naturală a corpului şi nu
ridică probleme de sănătate în general. Totuşi, în cazul în care este păstrată o perioadă
prelungită, poate cauza dureri de picioare, oboseală musculară generalizată şi dureri în
regiunea lombară. În plus, o amenajare neergonomică a locului de muncă poate obliga
lucrătorii la adoptarea unor poziţii vicioase de lucru. Există două elemente care conduc la
AMS. În primul rând este poziţia corpului. De exemplu lucrul cu corpul aplecat înainte,
înclinat spre spate, sau într-o mişcare de răsucire, poate duce la o suprasolicitare în zona
lombară. Cu cât o poziţie fixă sau incomodă este menţinută mai mult timp, cu atât riscurile de
AMS sunt mai mari. Al doilea element este menţinerea gâtului şi a umerilor în poziţie fixă. În
acest caz intervin două lucruri: muşchii gâtului şi ai umerilor obosesc, chiar în lipsa solicitării
lor sau a unei solicitări reduse; în acelaşi timp aportul sanguin redus accelerează oboseala
muşchilor, crescând astfel riscul producerii unor leziuni.
Caracterul repetitiv şi ritmul de muncă
Mişcările repetitive sunt în mod special periculoase când solicită aceleaşi grupe de muşchi şi
articulaţii într-un ritm prea rapid şi pe o durată prea îndelungată. Pentru a analiza caracterul
repetitiv al unei sarcini de muncă aceasta trebuie structurată sub formă de etape sau de cicluri.
Nu există norme care să stabilească dacă repetiţia mişcării este scăzută sau ridicată. Conform
211