boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

Un simptom prezent cu frecvenţă crescută este cefaleea , etiologia ei fiind complexă:
simptom secundar al astenopiei , tulburări date de stres , sau inconfort muscular. La operatorii
la videoterminal o formă obişnuită de cefalee este cea frontală. Cefaleea poate apare:
- asociată cu munca , în condiţii de iluminat deficitare , muncă intensă , fenomene supărătoare
la videoterminal ,
- însoţită de oboseală oculară (secundar organizării postului de muncă , funcţie de deplasările
privirii)- în condiţiile unei stări tensionate , stresante , îngrijorătoare , proporţional cu
vechimea activităţii la videoterminal
- acompaniată de vedere dublă , neclară , după câteva ore de muncă la videoterminal.
Pentru o bună desfăşurare a activităţii , prevenirea instalării oboselii profesionale şi
profilaxia îmbolnăvirilor este necesară asigurarea şi menţinerea condiţiilor de microclimat ,
iluminat , zgomot , corespunzătoare normelor în vigoare , organizarea proceselor de muncă
astfel încât periodic să asigure recuperarea funcţională a structurilor solicitate. Reducerea
fluctuaţiilor mari de activitate. La personalul ce lucrează pe tot schimbul de lucru în faţa
monitorului , vor fi asigurate pauze scurte (circa 5 minute la 1oră , 15 min. la2 ore , sau alese
individual ), pentru prevenirea oboselii neuropsihice şi vizuale , cu evitarea activităţii
continue pe o durată mai mare de 4 ore în faţa videoterminalului , pentru a preveni instalarea
sau evoluţia unor afecţiuni. Nu se renunţă la aceste pauze prin cumularea orelor la sfârşit de
program. Locul de muncă va fi amenajat ergonomic atât pentru o poziţie comodă a corpului
cât şi pentru scăderea solicitării articulare , neuropsihice şi vizuale. Personalul va evita
îmbrăcămintea de culoare deschisă în timpul lucrului , pentru prevenirea fenomenului de
reflexie. Pentru ameliorarea poziţiei corpului , ar fi benefică adaptarea de cotiere la scaunele
ergonomice existente , sau dotarea cu scaune ergonomice , cu înălţime reglabilă (42-50 cm),
adâncime a şezutului scaunului corespunzătoare , suport lombar reglabil şi cu suport reglabil
pentru coate. Scaunele să permită lucrul dintr-o poziţie înclinată (120 sau mai mult ).
Cotierele să fie suficient de late şi să nu ajungă în contact cu cotul; să fie suficient de lungi
pentru a susţine antebraţul. Birourile vor avea înălţime corespunzătoare cu datele
antropometrice ale utilizatorului , (ideal ar fi să aibă înălţime reglabilă , de 65-75 cm ).
Tastatura şi mouse-ul vor fi dispuse alăturat , pe un suport glisant , care să permită membrelor
inferioare să încapă în spaţiul de dedesubt iar încheietura mâinii să nu fie îndoită sau întinsă
pentru a ajunge la tastatură. Monitorul nu va fi dispus pe calculator; preferabilă este distanţa
ochi-ecran de 40-70 cm, cu un unghi vizual de 15-20 grade. Pentru membrele inferioare va fi
realizat un suport care să asigure un unghi de aproximativ 90 grade al piciorului pe gambă.
Postul de muncă va fi amenajat ţinând seama de necesităţile utilizatorului şi să permită poziţii
variabile. În vederea unei bune recuperări , în timpul liber se recomandă personalului de la
oficiul de calcul măsuri de odihnă activă , în aer liber , iar la locul de muncă , în pauze ,
mişcări fizice , îndeosebi de extensie.
Educaţie sanitară a factorilor decizionali şi a celor implicaţi direct , în vederea
conştientizării de către personal a factorilor de risc din mediul de muncă pentru starea de
sănătate.
Specialiştii în medicina muncii sunt convinşi că în orice profesie pot apărea tulburări.
Cine ar fi crezut că pe tăietorii de diamante îi poate durea , la propriu vorbind , în cot Sau
că angajaţii care lucrează cu ouă ar suferi , tot la propriu vorbind , din cauza „greutăţii’’
muncii pe care o fac Suntem obişnuiţi să auzim despre cei care lucrează în mină că suferă de
silicoză sau de cei care lucrează în mediu toxic că sunt diagnosticaţi cu intoxicaţii
profesionale.
Bolile profesionale predominante ale ultimilor ani sunt cu totul altele. Bolile
profesionale reprezintă afecţiuni specifice unei profesiuni sau afecţiuni provocate de o
anumită profesiune , iar medicina muncii reprezintă un domeniu foarte activ , în care noutăţile
apar în funcţie de modificările de pe piaţa profesiunilor.
223