boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

existe o anumită durată şi o anumită intensitate a muncii. Trebuie să existe munca cu forţa şi o
repetitivitate a gestului.
Astfel de cazuri apar la cei care lucrează în sectorul forestier, la tăietorii de lemne, la cei
care lustruiesc metale sau care lucrează la bandă rulantă sau la ambalaj. Tulburările musculoscheletice
apar la nivelul cefei, al umărului, spatelui - în regiunea dorsală - la cot, genunchi,
călcâi sau la încheietura mâinii sau a pumnului. Durerile pot fi spontane (şi pot apărea pe
timpul nopţii) sau pot fi provocate de anumite mişcări.
Tulburările senzitive de tipul paresteziilor, senzaţia de furnicătură, înţepătură şi uneori
anestezie sunt cele mai des invocate simptome în astfel de cazuri. Acesta este debutul. Apoi
apare o componentă motorie când există semne de afectare şi se observă atunci când persoana
nu poate efectua mişcarea bine. Prezentarea la medic şi efectuarea unor teste cum sunt „testul
moriştii“ sau „testul buclei“ pot stabili diagnosticul.
Specialiştii afirmă că există boli profesionale în care diagnosticul de profesionalitate
este foarte greu de demonstrat pentru că - în funcţie de terenul biologic - boala poate apărea
doar la anumite persoane. De foarte multe ori, pacienţii se adresează medicilor reumatologi,
iar aceştia nu pun accentul pe boala profesională şi astfel această patologie rămâne deseori
nedescoperită.
De aceea, controalele medicale periodice au un rol important în diagnosticare şi
prevenirea îmbolnăvirilor. Există situaţii în care întreprinderile pot să ia măsuri ergonomice
clare pentru a evita cazurile ce necesită operaţii, tratamente sau chiar cazuri de incapacitate de
muncă. Toate acestea din urmă costă mai mult decât prevenţia.
Din păcate, experienţa arată că, la noi, lumea nu se adresează medicului decât atunci
când intervin suferinţe majore. În cazul durerilor apărute la nivelul mâinii, de exemplu, la
scuturare, durerea poate dispărea şi cel afectat nu va merge la medic prea repede.
Tulburările musculo-scheletice sunt întâlnite şi în rândul celor care lucrează în domeniul
hotelier, al celor care lucrează la claviatură, la muzicieni sau la cei care montează mochete şi
le taie cu cuţitul, apăsând puternic cu mâna. Deşi poate părea greu de crezut, şi persoanele
care lucrează cu ouă şi trebuie să le aşeze în cofraje suferă de dureri ale mâinii.
De afecţiuni ale cotului prin suprasolicitare sunt „loviţi“ telefonistele, mecanicii,
ceasornicarii, sportivii care trag la rame, gimnastele, muncitorii din carierele de piatră. Şi
chiar de nu vă vine să credeţi, şi pe tăietorii de diamante „îi doare-n cot“.
Contractura Dupuytren, una dintre afecţiunile întâlnite în munca profesioniştilor în
medicina muncii, poate să apară la persoanele care lucrează cu aparate pneumatice. Bătaia
repetată a aparatului produce o contractură, între degete se face un cordon dur, întâlnit în
special la mineri. În astfel de cazuri tratamentul este exclusiv chirurgical, uneori chiar de
domeniul chirurgiei reparatorii.
Şlefuitorii sau persoanele care lucrează în domenii unde trebuie să taie frecvent cu
cuţitul obiecte cum sunt masele plastice sau să le decupeze, au nevoie de cuţit ergonomic - un
cuţit care ar trebui să prelungească braţul astfel încât mâna să nu fie forţată la această operaţie.
Nici şoferii nu pot spune că au o muncă fără risc, ei fiind predispuşi la lombagii, mai
ales dacă lucrează pe vehicule grele, care vibrează. „Coloana vertebrală nu iubeşte vibraţiile“,
spun medicii. În cabinetele lor poţi să vezi şi să auzi că fiecare meserie este grea în felul ei, că
o funcţionară dintr-un birou poate avea o muncă la fel de grea ca oricare alt meseriaş.
II.FACTORI DE RISC CARE GENEREAZĂ TMS ALE MEMBRELOR
SUPERIOARE
FACTORI DE RISC
CRITERII
1. miscări repetitive > 4h/zi
2. mişcări care necesită Manipulări de greutăţi peste 4kg mai mult de 4 ore/zi
forţă
135