boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

VI. Metode şi instrumente de lucru pentru analiza factorilor de risc biomecanic
specifici unei profesii, perfecţionate de diferite servicii şi instituţii de profil:
MĂSURI PREVENTIVE ŞI TERAPEUTICE
Principalele măsuri de prevenţie a dorsolombalgiilor în mediul spitalicesc sunt de natură
tehnico-organizatorică şi bazate pe aplicarea principiilor ergonomice.
Reducerea efortului fizic (ridicare, susţinere, transport de pacienţi) prin:
a. Introducerea şi utilizarea mijloacelor tehnice
Un studiu ergonomic al locului de muncă (concepţie arhitecturală, dimensionarea spaţiului,
natura şi frecvenţa solicitărilor fizice, vârsta şi numărul personalului) va stabili tipul
mijloacelor tehnice şi modul concret de amplasare şi utilizare:
- sisteme de ridicare (lifting) a bolnavului cu montaj în plafon şi acţionare electrică
- ridicarea prin „trapez”: sistem de bare sau triunghiuri suspendate deasupra patului
care permit folosirea forţei musculare restante a membrelor superioare (autorepoziţionarea
bolnavului în pat)
- cărucior elevator mobil
- fotolii rulante cu braţe mobile (pliabile): uşurează transferul lateral al pacientului.
Este o facilitate importantă atunci când este reglabil şi patul.
- platouri turnante (discuri pentru deplasarea pacientului în poziţie ortotastică sau
aşezat)
- corset, centură sau curele pentru stabilizarea şi siguranţa mersului: reduc efortul
fizic al personalului care dirijează şi susţine pacientul prin intermediul acestor
centuri/curele
- pernă de ridicare (pneumatică)
- cordon (şnur) pentru tracţionare de mese, policioare mobile (utilizare la pat pentru
lectură, scriere, servirea mesei, administrarea tratamentului per os)
- scăriţe pentru urcarea/coborârea bolnavilor din pat
- materiale de rulaj (translaţia pacientului): reduc fricţiunea în timpul transferului
lateral sau în timpul repoziţionării în pat, reduc forţa musculară necesară mobilizării
bolnavului
- covoare antiderapante.
• Există numeroase reţineri din partea personalului sanitar în utilizarea acestor mecanisme
• Formarea şi educarea pentru implementarea practică este esenţială evitând eventualele
incidente rezultate din folosirea incorectă.
b. Organizarea muncii şi a mediului de muncă
Reducerea numerică a personalului de îngrijire din raţiuni economice în unele sectoare de
activitate (chirurgie-ortopedie, recuperare neuromotorie etc.) împiedică păstrarea unui
raport judicios personal/bolnavi, suprasolicită fizic şi psihologic echipele de lucru,
influenţează calitatea actului medical.
Un program ergonomic vizând condiţiile de muncă, structura personalului, orarul muncii,
echipele de lucru poate contribui (cu resurse financiare şi umane suficiente) la reducerea
efortului fizic şi prevenirea tulburărilor musculoscheletice.
c. Controlul factorilor de stres psihosocial
Conceptul holistic (program de conştientizare a gesturilor şi posturilor de muncă, învăţarea
şi utilizarea practică a echipamentelor tehnice, organizarea muncii) include obligatoriu şi
gestionarea factorilor de stres ocupaţional şi non-ocupaţional.
Modificarea percepţiilor rezultate din suprasolicitarea fizică trebuie realizată prin
normalizarea relaţiilor psihosociale ierarhice şi intercolegiale, stimulente psihomateriale,
148