boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate
boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate
boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Fig. 1.10.<br />
d) Reguli privind ritmul <strong>de</strong> muncă<br />
Regula 1. Să se urmărească dobândirea unui ritm constant, care este esenţial pentru<br />
executarea uşoară şi automată a muncii. Prin ritm <strong>de</strong> muncă se înţelege siguranţa şi viteza cu<br />
care se efectuează mişcările respective. Dobândirea unui ritm <strong>de</strong> muncă normal se realizează<br />
numai prin antrenament. De fiecare dată când organismul este solicitat la un nou gen <strong>de</strong><br />
muncă, <strong>de</strong>ci la o nouă solicitare musculară, se constată că la începutul activităţii, o dată cu<br />
intervenţia muşchilor şi nervilor indispensabili, intervin şi alţi muşchi mai puţini utili. Pe<br />
măsură ce se repetă acelaşi gen <strong>de</strong> activitate, apare o tendinţă a organismului <strong>de</strong> a reduce<br />
participarea muşchilor şi a nervilor la ceea ce este absolut indispensabil.<br />
Antrenamentul este pentru organismul uman un regulator al activităţii sale, la<br />
funcţionarea cea mai economică.<br />
Regula 2. Să se evite întreruperea ritmului <strong>de</strong> muncă constant. Acest lucru se<br />
întâmplă atunci când nu a fost realizată ordinea corespunzătoare la locul <strong>de</strong> muncă (apar<br />
căutări <strong>de</strong> scule, materiale etc)<br />
1.2.2. Reguli privind amenajarea locului <strong>de</strong> muncă<br />
a) Reguli privind amplasarea obiectelor muncii şi a mijloacelor <strong>de</strong> muncă în zona <strong>de</strong><br />
lucru<br />
Regula 1. Toate mijloacele <strong>de</strong> muncă şi obiectele muncii trebuie să aibă un loc fix<br />
şi <strong>de</strong>finit, ori <strong>de</strong> câte ori este posibil. Se consi<strong>de</strong>ră că un obiect este aşezat la un loc fix atunci<br />
când este amplasat într-un loc dinainte stabilit, astfel încât să poată fi apucat în poziţia în care<br />
va fi utilizat. În acest fel, executantul nu mai trebuie să se gân<strong>de</strong>ască <strong>de</strong> fiecare dată la modul<br />
<strong>de</strong> manipulare a <strong>diferitelor</strong> obiecte <strong>de</strong> la locul său <strong>de</strong> muncă.<br />
Atunci când obiectele sunt aşezate la un loc dinainte cunoscut şi pot fi luate <strong>de</strong>ci<br />
întot<strong>de</strong>auna din acelaşi loc, mâna efectuează mişcarea, fără să mai fie necesară privirea, în<br />
continuare, controlul operaţiei executate sau efectuarea unei alte mânuiri.<br />
Există numeroase tipuri <strong>de</strong> suporturi pentru aşezare sculelor la loc fix, ca <strong>de</strong><br />
exemplu: suporturile pentru şurubelniţe la locurile <strong>de</strong> montaj. Se recomandă aşezarea pieselor<br />
prin stivuire în containere, aşezarea oblică a acestora (v fig. 1.11.), construirea <strong>de</strong> suporţi<br />
pentru nituri şi şuruburi (v. fig. 1.12.), etc.<br />
Regula 2. Materialele, sculele, verificatoarele, trebuie să fie aşezate cât mai<br />
aproape posibil <strong>de</strong> executant şi cât mai în fata acestuia. Executantul lucrează, în general, întrun<br />
spaţiu limitat, <strong>de</strong> forma unui sector <strong>de</strong> sferă, <strong>de</strong>numit zona <strong>de</strong> lucru. Zona <strong>de</strong> lucru –<br />
spaţiul care poate fi cuprins <strong>de</strong> braţele executantului – poate fi normală (spaţiul în care se<br />
poate mişca antebraţul fără a <strong>de</strong>plasa braţul din poziţia verticală obişnuită – v fig. 1.13 si 1.15)<br />
şi maximă (spaţiul în care se poate mişca braţul şi antebraţul întins – v. fig. 1.14 şi 1.15.)<br />
Delimitarea zonelor prezentate în fig. 1.13., 1.14. şi 1.15 este făcută pentru bărbaţi.<br />
Pentru femei, suprafeţele sunt mai reduse, în funcţie <strong>de</strong> datele antropometrice ale acestora.<br />
167