boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

de mărfuri, în minerit, etc. ), fie subsolicitarea executantului ( în comerţ, servicii ), în ambele
situaţii putând fi afectată capacitatea de muncă, rezultatele procesului de muncă.
În dinamica sa, capacitatea de muncă a executanţilor în procesul de îndeplinire a
sarcinii, cuprinde 3 faze:
- faza 1 – în care are loc „încălzirea” organismului, localizată în timp imediat după
începerea activităţii prin valori relativ scăzute ale rapidităţii şi preciziei mişcărilor;
- faza 2 – în care capacitatea de muncă înregistrează valori optime şi nivelul
performanţelor este relativ constant;
- faza 3 – se caracterizează prin scăderea performanţelor datorită instalării oboselii. În
această fază, precum şi în prima fază, sunt posibile perturbări generatoare de evenimente,
accidente, în unele ramuri economice cum sunt industria, agricultura. În alte ramuri cum sunt
serviciile, comerţul, frecvenţa evenimentelor este localizată la sfârşitul fazei 2 şi începutul
fazei 3.
Atât suprasolicitarea cât şi subsolicitarea organismului executanţilor, determină
scăderea capacităţii de muncă, datorită oboselii, într-un interval de timp mai mic decât cel
normal. Starea de oboseală se caracterizează printr-un ansamblu de modificări specifice ale
reacţiilor şi funcţiilor motorii şi psihice ale omului, care constituie tot atâţia factori potenţiali
de accidentare sau îmbolnăvire profesională. Dintre aceste modificări se pot enumera:
- creşterea perioadei de latenţă în reacţii şi în funcţiile organelor motorii,;
- reducerea preciziei mişcărilor, a frecvenţei mişcărilor;
- apariţia unor reacţii paradoxale, neconforme cu stimulii;
- instabilitatea atenţiei, instalarea somnolenţei;
- scăderea acuităţii vizuale, a celei auditive;
- slăbirea memoriei, reducerea autocontrolului, producerea impactului;
- latenţa în gândire, oboseala psihică.
Trecerea de la o formă de manifestare a oboselii, dintre cele de mai sus, la celelalte,
este specifică pentru fiecare executant şi este determinată de vârstă şi de tipul general de
sistem nervos al lucrătorului.
În ce priveşte vârsta, adolescenţii şi vârstnicii ( cei peste 50 – 6o ani ) obosesc mai
repede şi mai profund decât tinerii şi adulţii sub 50 ani.
După tipul general de sistem nervos, lucrătorii pot fi clasificaţi în trei grupe:
- fatigabili – cu sistem nervos slab, obosesc repede;
- moderat fatigabili – sistem nervos intermediar;
- greu fatigabili – sistem nervos puternic, rezistenţi la oboseală.
2. Coordonarea necorespunzătoare a activităţii.
O societate comercială este o unitate în care se desfăşoară o activitate menită să
asigure, în funcţie de specific, producerea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de
servicii.
Structura organizatorică a oricărei unităţi cuprinde compartimente de concepţie,
compartimente de producţie şi compartimente funcţionale. Modul în care sunt coordonate
toate aceste compartimente, felul în care este condusă unitatea, determină eficienţa muncii
desfăşurate, materializată în rezultatele economico – financiare. Coordonarea riguroasă a
întregii activităţi este cerută şi de faptul că o seamă de instalaţii, echipamente sunt utilizate în
comun de mai multe secţii, ateliere, compartimente, sectoare, iar realizarea sarcinilor de
producţie presupune colaborarea şi cooperarea între aceste compartimente. În acest context,
deficienţele care apar în conducerea şi coordonarea procesului de producţie, determină
perturbaţii care afectează nemijlocit sau indirect, funcţionarea întregului sistem, cu consecinţe
uneori grave asupra securităţii muncii şi siguranţei în exploatare a echipamentelor, ori asupra
stării de sănătate şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor.
3. Repartizarea defectuoasă a sarcinilor
În procesul de proiectare a unei noi tehnologii, după cum se ştie, sunt precizate mai
întâi mijloacele tehnice necesare, dimensionate pentru obiectivele finale şi apoi funcţiile pe
58