boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

11. SUFERINŢELE MUSCULO­SCHELETALE ŞI MUNCA
Autori: ing. POENARU SILVIU – ITM DOLJ
ing. GIONEA LAURENŢIU – ITM DOLJ
Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie pe termen de cinci ani privind sănătatea şi
securitatea la locul de muncă care ar trebui să reducă pe cuprinsul UE cu un sfert bolile
profesionale şi accidentele de muncă. Această strategie vine ca urmare a unei reduceri cu 17%
a accidentelor mortale în perioada 2002-2004 şi cu 20% a accidentelor care determină absenţe
de la locul de muncă de trei sau mai multe zile. Cu toate acestea, nivelul progresului continuă
să fie diferit, în funcţie de ţări, sectoare, companii şi categorii de lucrători. Schimbările din
viaţa profesională au ca rezultat apariţia unor noi riscuri ocupaţionale, în timp ce unele boli
legate de profesie se află în creştere.
Vladimír Špidla, Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, probleme
sociale şi şanse egale a declarat următoarele: „Bolile profesionale şi accidentele de muncă
reprezintă o povară considerabilă atât pentru lucrători, cât şi pentru angajatorii din Europa. În
fiecare an se înregistrează 4 milioane de accidente de muncă, ceea ce implică costuri enorme
pentru economia europeană. O parte considerabilă din aceste costuri revine sistemelor de
securitate socială şi finanţelor publice. Îmbunătăţirea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor este un
element fundamental în cadrul agendei UE privind creşterea şi locurile de muncă. Prin
sporirea productivităţii şi calităţii la locul de muncă, vom încuraja creşterea şi competitivitatea
la nivel european.”
În ciuda faptului că în ultimii cinci ani s-au realizat progrese importante, rămân încă
multe de făcut. Costurile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale nu revin în mod egal
tuturor părţilor implicate. Pierderile din venituri cauzate de absenţa de la lucru îi costă pe
lucrătorii europeni aproximativ un miliard de euro pe an. Angajatorii suportă cheltuieli legate
de indemnizaţiile pentru concediile medicale, de înlocuirea lucrătorilor absenţi, precum şi de
pierderea productivităţii, iar multe dintre aceste cheltuieli nu sunt acoperite de către asigurări.
Întreprinderile mici şi mijlocii sunt cu precădere expuse la aceasta, înregistrând 82%
din numărul total al bolilor profesionale şi 90% din accidentele mortale. Sectoare precum
construcţiile, agricultura, transporturile şi serviciile medicale implică un nivel mai ridicat de
risc de accidente de muncă decât media, în timp ce lucrătorii tineri, lucrătorii migranţi,
lucrătorii în vârstă, precum şi aceia care îşi desfăşoară activitatea în condiţii nesigure de
muncă sunt afectaţi într-un mod disproporţionat.
Bolile specifice se află în creştere, inclusiv afecţiunile de natură scheleto-musculară – şi
anume durerile de spate, leziunile ligamentelor şi leziunile datorate efortului fizic repetitiv,
precum şi bolile cauzate de stresul psihic.
Noua strategie pentru perioada 2007-2012 îşi propune să realizeze o reducere totală cu
25% a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale în UE. Astfel, strategia stabileşte o serie
de acţiuni la nivel european şi naţional în următoarele domenii:
• Îmbunătăţirea şi simplificarea legislaţiei existente şi intensificarea punerii
practice în aplicare a acesteia prin intermediul unor instrumente fără caracter obligatoriu, cum
ar fi schimbul de bună practică, campaniile de sensibilizare şi o mai bună instruire şi formare.
• Definirea şi punerea în aplicare a strategiilor naţionale adaptate situaţiei specifice
din fiecare stat membru. Aceste strategii ar trebui să se adreseze sectoarelor şi companiilor celor
mai afectate şi să stabilească obiective naţionale în vederea reducerii accidentelor de muncă şi
bolilor profesionale.
• Includerea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în alte domenii politice naţionale
şi europene (educaţie, sănătate publică, cercetare) şi identificarea de noi sinergii.
94