boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

Factorii de risc pot fi reduşi acţionând asupra:
-concepţiei sculelor;
-concepţiei produselor şi materialelor necesare producerii lor:
-postului de muncă:
-organizării producţiei:
-organizării muncii.
Scule
Concepţia sculelor manuale determină adeseori poziţia,eforturile şi mişcările mâinii.Scula
trebuie să satisfacă, două obligaţii,pe de o parte cele referitoare la caracteristicile
antropometrice ale operatorului ,iar pe de altă parte cele referitoare la sarcina de muncă
realizată de operatori:
-sculele trebuie să fie astfel concepute încăt să permită menţinerea măinii în prelungirea
antebraţului;
-mănerul sculei trebuie să fie astfel conceput încăt să permită contactul cu cea mai mare
parte a palmei măinii şi a degetelor. A se evita sculele care au un mâner scurt sau îngust care
exercită presiune pe o mică suprafaţă a palmei mâinii;
-sculele trebuie să fie uşor de manevrat;
- a se utilza scule electrice sau electropneumatice.Sculele vibrante trebuie să fie echipate
cu amortizoare de vibraţii pentru a proteja sistemul mână/braţ.
Amenajarea postului de lucru
Pentru amenajarea optimală a unui post de lucru,concepţia lor trebuie să ia în calcul pe de
o parte caracteristicile antropometrice ale operatorilor,genul(masculin sau feminin) şi pe de
altă parte,vârsta lor.În ceea ce priveşte poziţiile membrului superior,braţele trebuie să rămâna
întotdeauna sub planul umerilor şi al cotului,întrun unghi în jur de 0º.
Mediul fizic
Microclimatul şi iluminatul trebuie să respecte prevederile legale în vigoare.
Organizarea muncii
Obiectivul acţiunii de organizare a muncii este acela de a diminua repetitivitatea
sarcinilor.Acest lucru nu poate fi posibil decât prin alternarea sarcinilor repetitive cu cele non
repetitive.Sarcinile propuse ca alternativă trebuie să solicite alţi muşchi decăt cei implicaţi în
sarcinile repetitive.
Recuperarea de scurtă durată(< 2 minute) şi repetată în timp este profitabilă pentru
prevenirea AMS-MS.Ea diferă de pauză şi nu trebuie să o înlocuie.Perioadele de recuperare
pot fi active,în special în cazul muncii statice.
Se impune desemenea adaptarea normelor de lucru la capacităţile funcţionale ale
operatorilor.Rotaţia rapidă(la mai puţin de două ore) a operatorilor în cazul posturilor de lucru
mai dificile este deasemenea o măsură de luat în calcul.
Micşorarea normelor de muncă,asigurarea de pauze suplimentare,instaurarea de perioade
de adaptare în caz de schimbare a procesului tehnologic,la revenirea din concediul de odihnă
sau de boală,automatizarea,sunt câteva din măsurile eficace pentru prevenirea AMS-MS.
Informare/formare
Prin lipsa informării sau formării operatorii resimt dureri sau afecţiuni funcţionale pe care
ei nu le asociază muncii lor.În cazul informării lor asupra riscurilor la care sunt
expuşi,salariaţii vor stabili mai uşor legătura între simptomele lor şi munca lor.Astfel, la
apariţia acestor simptome salariaţii vor alerta persoanele care pot analiza condiţiile lor de
muncă.Împreună,ei vor studia sarcinile şi operaţiile de muncă şi vor cerceta eventualele
legături între riscuri şi sarcinile de muncă.Salariaţii pot astfel contribui la reducerea riscurilor
biomecanici care acţionează la postul lor de lucru.
Medicul de medicina muncii este persoana cea mai calificată care poate realiza această
informare/formare.Rolul medicului de medicina muncii se poate manifesta pe mai multe
nivele:
183