boli profesionale cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate

Afecţiunile cele mai frecvente survin din cauza unor suprasolicitări a executanţilor, când
efortul la care sunt supuşi depăşeşte limita normală. Astfel de accidente/îmbolnăviri se produc
din cauza nerespectării sau necunoaşterii modului de eşalonare optimă a timpilor de repaus în
funcţie de specificul muncii.
Cercetarea cauzelor accidentelor prin prisma factorilor umani – de natură fizică,
psihică sau socială – permite înţelegerea şi rezolvarea corespunzătoare a diferitelor probleme.
Pentru a depista cauzele de natură ergonomică, este necesară întocmirea de evidenţe
permanente referitoare la numărul de accidente/îmbolnăviri pe meserii, vechime în muncă,
vârstă, sex, gradul de calificare, s.a..
Calitatea producţiei este influenţată şi de o serie de condiţii organizatorice necorelate
cu posibilităţile lucrătorului. În acest sens ne putem referi la influenţa condiţiilor de ambianţă
fizică asupra calităţii producţiei: ex. un executant ce se apleacă asupra unui aparat de măsură
şi control de fiecare dată când este necesar pentru a-l citi corect şi cât de mari şi grave pot fi
erorile de paralaxă şi în ce măsură calitatea necorespunzătoare constituie o abatere
profesională a executantului sau o influenţă a iluminatului.
CAP.3. PREVENIRE, EDUCAŢIE, CONŞTIENTIZARE.
Afecţiunile aparatului locomotor pot fi prevenite sau reduse semnificativ dacă se
respectă legislaţia actuală privind securitatea şi sănătatea şi dacă sunt urmate orientările
privind bunele practici.
Prevenirea
Analiza riscurilor poate ajuta la identificarea pericolelor la locul de muncă şi a celor
care sunt expuşi riscurilor, la luarea unor decizii privind măsuri preventive corespunzătoare şi
de monitorizare a riscurilor.
Analiza trebuie să se bazeze pe analiza întregii serii de riscuri ce pot vătăma aparatul
locomotor:
• Locul de muncă poate fi îmbunătăţit pentru a se evita aplicarea de forţe
mari în poziţii incomode şi/sau statice;
• Concepţia ergonomică a echipamentelor de lucru şi dotarea acestora cu
dispozitive de manipulare, prindere acţionate electro, hidro sau
pneumatic;
• O mai bună planificare a muncii prin implementarea unor sisteme de
siguranţă (ex. Sarcini de muncă şi timpi de odihnă corespunzători).
Educaţie
În domeniul manipulării manuale a maselor şi a afecţiunilor musculo scheletice
educatia trebuie să înceapă încă din şcoală. Ea este continuată şi în mediul de munca, sub
forma informărilor şi instruirilor lucrătorilor, numai că implicarea în acest domeniu lasă de
dorit.
Conştientizare
Atâta vreme cât lucrătorii nu suferă datorită manuale a maselor aceştia au impresia că
nu vor fi afectaţi serios sau că nu li se va întâmpla lor.
În momentul în care afecţiunile apar, deci scade capacitatea lucrătorilor de a efectua
anumite sarcini de muncă legate de manipularea manuală a maselor, aceştia încep să
conştientizeze efectele. Apar aici două probleme cu care lucrătorul se confruntă:
- fie anunţă apariţia afecţiunii;
- fie se străduieşte să muncească în continuare de frica schimbării locului de munca în
situația în care afecțiunea ar contraveni executării acelei sarcini de muncă în condiţii
se securitate si sănătate.
De multe ori, în mediul de muncă nu se ţine cont de anumiţi factori de risc, specifici
manipulării manuale a maselor de către lucrători, cum ar fi:
14